Carnea și longevitatea: preferințele centenarilor pentru proteinele animale
Oamenii care nu consumă carne au o probabilitate mai mică să ajungă la vârsta de 100 de ani decât persoanele care consumă carne, conform unui studiu recent. Aceste descoperiri, care par să contrazică tot ceea ce știm despre beneficiile dietei bazate pe plante, sunt mai complexe decât par la prima vedere.
Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, care au participat la Sondajul Longitudinal Chinez privind Longevitatea Sănătoasă, un studiu reprezentativ la nivel național început în 1998. Până în 2018, persoanele care au urmat diete fără carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari în comparație cu cei care consumau carne.
La prima vedere, acest lucru pare să contrazică decenii de cercetări care arată că dietele bazate pe plante sunt benefice pentru sănătate. De exemplu, dietele vegetariene au fost asociate cu riscuri mai mici de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate, datorită aportului mai mare de fibre și consumului mai mic de grăsimi saturate.
Un factor important de luat în considerare este că nevoile corpului uman se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Studiul s-a concentrat pe adulții cu vârsta de 80 de ani și peste, a căror nevoi nutriționale diferă semnificativ de cele ale tinerilor. Odată cu înaintarea în vârstă, schimbările fiziologice modifică atât cantitatea de alimente consumate, cât și nutrienții necesari. Cheltuielile energetice scad, dar scade și masa musculară, densitatea osoasă și pofta de mâncare, ceea ce crește riscul de malnutriție și fragilitate.
Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor care exclud carnea provin din studii efectuate pe adulți mai tineri, mai degrabă decât pe populații mai în vârstă, fragilizate. Unele cercetări sugerează că persoanele în vârstă care nu consumă carne se confruntă cu un risc mai mare de fracturi din cauza aportului redus de calciu și proteine.
La bătrânețe, prioritățile nutriționale se schimbă. În loc să se concentreze pe prevenirea bolilor pe termen lung, obiectivul devine menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea că fiecare îmbucătură oferă o cantitate suficientă de nutrienți.
Mesajul-cheie al studiului este că nutriția ar trebui adaptată fiecărei etape a vieții. Nevoile energetice scad odată cu vârsta, dar cerințele unor nutrienți cresc. Adulții în vârstă necesită proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D adecvate, în special pentru a păstra masa musculară și a preveni fragilitatea. Prevenirea malnutriției și a pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenirea bolilor cronice pe termen lung.
Concluzia este că nevoile noastre nutriționale la 90 de ani pot părea foarte diferite de cele de la 50 de ani, iar dietele ar trebui să reflecte aceste schimbări de-a lungul vieții.
