Povestea Constanței: 11 februarie, când fântânile s-au închis și se dezvăluie detalii din cercul literar Ion Băjenaru
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a demarat proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file de istorie”, un calendar de evenimente și povești din istoria modernă a orașului. Pe 11 februarie, aflăm din paginile presei vremii despre motivul închiderii fântânilor și despre cercul literar Ion Băjenaru.
Pe 11 februarie 1924, a avut loc o întrunire a cercului artistic Ion Băjenaru, organizație afiliată la societatea de cultură Astra Dobrogeană. Despre discuțiile din acea zi aflăm mai multe din ziarul Marea Neagră, numărul din 12 februarie, sub titlul „Viața artistică”: “În urma frumosului succes obținut cu Lăutarul din Cremona, președintele cercului artistic, dl. Dimitriu-Codru, a luat în studiu, împreună cu domnii membri, frumoasa comedie în trei acte, Plicul, de Liviu Rebreanu. Să sperăm că reușita obișnuită a spectacolelor date de tânărul cerc de diletanți va oferi o nouă ocazie dlui Dimitriu-Codru pentru a fi admirat în artisticele sale creațiuni, despre care totuși s-a vorbit atât de puțin la noi.”
Cercul literar purta numele regretatului Ion Băjenaru (1863-1921), tenor român din perioada de început a operei din România, care însă nu avusese niciodată o legătură directă cu orașul Constanța. Se pare că numele cercului fusese ales de conducătorul său, Constantin Gheorghe Dimitriu Codru, originar din județul Dorohoi, fost actor la Teatrul Național Iași și la Teatrul de Operetă. Dimitriu-Codru s-a stabilit în 1918 la Constanța, unde s-a angajat ca funcționar public la Primărie. A fost, de asemenea, publicist, poet și regizor, implicându-se activ în mișcarea culturală locală. În 1927, era președintele Casei de Citire „Ion Creangă”, un cerc literar important, iar în 1928 a fost numit director al Expoziției Semicentenarul Dobrogei.
Închiderea fântânilor din Constanța în 1924
Pe 11 februarie 1924, Serviciul Sanitar al Constanței a dispus închiderea definitivă a fântânilor din oraș. O astfel de decizie fusese luată cu câteva luni înainte, însă aplicarea hotărârii fusese defectuoasă. Din ziarul Marea Neagră aflăm că exploatatorii fântânilor nu au respectat dispozițiile necesare redeschiderii, ceea ce a dus la o nouă închidere. Un gazetar cu pseudonimul Spartacus a menționat: “Din cauză că exploatatorii fântânilor din oraș, neținând seama de dispozițiile ce li s-au ordonat, Serviciul Sanitar a dispus din nou închiderea definitivă a acestor fântâni. Măsura serviciului este binevenită, deși tardivă, și nădăjduim că va fi definitivă. E în joc sănătatea publică, cu care nu este îngăduit să ne jucăm.”
Problema apei de calitate era acută în anii ’20 la Constanța. Fântânarii menționați în articol, cei de pe strada Mangaliei și din Anadolchioi, nu respectau normele de igienă, ceea ce ducea la riscuri de îmbolnăvire. Fântânile au fost închise timp de câteva luni, iar fântânarii au fost sancționați și obligați să remedieze deficiențele. În cele din urmă, fântânile au funcționat din nou, dar problema igienei a persistat în anii următori.
