De ce a fost eliberat Vlad Virgil din dosarul fabricii de moșteniri
Curtea de Apel Constanța a stabilit un nou termen în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, instrumentat de procurorii DIICOT Constanța, în care au fost trimiși în judecată 26 de inculpați, dintre care 11 se află sub măsura arestului la domiciliu, iar unul, Vlad Virgil, în stare de arest preventiv. Printre inculpați se numără primarul localității Oltina, Ștefania Cealera, executorul judecătoresc Vasile Deacu și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu. Dosarul se află în faza Camerei preliminare, iar noul termen este stabilit pentru 4 martie 2026.
Punerea în libertate
Recent, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au menținut decizia Curții de Apel Constanța, prin care s-a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Vlad Virgil, pe o perioadă de 30 de zile. De asemenea, Curtea de Apel a înlocuit măsura arestului la domiciliu pentru alți inculpați cu măsura controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile.
Rolul lui Vlad Virgil
Magistrații susțin că Vlad Virgil ar fi inițiat, planificat și organizat activitatea infracțională, având rolul de a identifica victimele și de a asigura legătura cu notarii publici și executorul judecătoresc. Judecătorii au reținut că există suspiciuni rezonabile că toți inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Motivarea deciziei de eliberare
Curtea de Apel Constanța a considerat că durata arestului preventiv, de aproximativ 8 luni, a atins pragul de rezonabilitate, ceea ce justifică înlocuirea acestuia cu măsuri preventive mai blânde. În cazul lui Vlad Virgil, instanța a constatat că scopul arestării preventive poate fi realizat prin măsuri mai puțin restrictive, care să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Considerații finale
Judecătorii au menționat că, deși faptele imputate lui Vlad Virgil prezintă un grad ridicat de pericol social, pericolul nu justifică menținerea arestului preventiv pentru o durată mare de timp. De asemenea, riscul ca inculpatul să comită noi infracțiuni s-a diminuat, având în vedere că coinculpații săi au fost suspendați din activitatea profesională. Astfel, Curtea a decis că, după 8 luni de arest preventiv, măsura nu mai este justificată.
Trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale, respectând principiul prezumției de nevinovăție.
