Tensiuni între Israel și Iran
Tensiunile dintre Israel și Iran se amplifică pe fondul presiunilor tot mai mari venite din partea Statelor Unite. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că Teheranul va avea parte de o ripostă „de neimaginat” dacă va ataca Israelul. În același timp, președintele american Donald Trump a transmis că Iranul are la dispoziție 10 zile pentru a ajunge la un acord privind programul său nuclear.
„Dacă ayatollahii comit greșeala de a ne ataca, vor avea de înfruntat o ripostă pe care nici nu și-o pot imagina”, a declarat Netanyahu într-un discurs televizat rostit în cadrul unei ceremonii militare. Amenințarea premierului israelian a venit după ce Trump a avertizat că, în cazul în care Iranul nu ajunge la un acord, vor avea loc „lucruri rele”.
Trump a stabilit un termen limită de 10 zile înainte ca SUA să ia măsuri. Pe fondul unei concentrări masive de forțe militare americane în Orientul Mijlociu, care a alimentat temerile privind un război mai amplu, președintele american a afirmat că negocierile cu Iranul decurg bine, dar a insistat că Teheranul trebuie să ajungă la un acord „semnificativ”. „Altfel, se vor întâmpla lucruri rele”, a declarat Trump la prima reuniune a Consiliului său pentru Pace, desfășurată la Washington.
Trump a menționat atacurile aeriene americane din iunie, afirmând că potențialul nuclear al Iranului a fost „decimat”. „S-ar putea să fim nevoiți să mergem mai departe sau s-ar putea să nu fim nevoiți. Veți afla probabil în următoarele 10 zile”, a spus el, fără a oferi detalii suplimentare.
Amenințările SUA de a bombarda Iranul au determinat creșterea prețurilor petrolului, iar o corvetă de război rusă s-a alăturat exercițiilor navale iraniene planificate în Golful Oman, o rută maritimă vitală pentru energia globală. Negociatorii iranieni și americani s-au întâlnit marți la Geneva, iar ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat că au convenit asupra „principiilor directoare” ale unui acord, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a subliniat că cele două părți rămân în dezacord cu privire la unele aspecte.
Joi, Rusia a avertizat în privința unei „escaladări fără precedent a tensiunilor” în jurul Iranului și a îndemnat la reținere în contextul consolidării militare a SUA în regiune, care, conform unui înalt oficial american, ar urma să fie finalizată până la jumătatea lunii martie. Trump a trimis portavioane, nave de război și avioane în regiune, crescând perspectiva unui alt atac asupra Republicii Islamice.
Statele Unite și Israelul au bombardat instalațiile nucleare ale Iranului și unele obiective militare în iunie anul trecut. Secretarul de stat american Marco Rubio se va întâlni cu Netanyahu pe 28 februarie pentru a discuta despre Iran. Washingtonul dorește ca Iranul să renunțe complet la îmbogățirea uraniului, un proces utilizat pentru a crea combustibil pentru centralele nucleare, dar care poate fi folosit și pentru fabricarea de ogive nucleare.
SUA și aliatul său, Israelul, doresc, de asemenea, ca Iranul să renunțe la rachetele balistice cu rază lungă de acțiune, să înceteze sprijinirea grupurilor din Orientul Mijlociu și să nu mai folosească forța pentru a reprima protestele interne. Iranul refuză să discute probleme care depășesc dosarul nuclear și consideră eforturile de limitare a arsenalului său de rachete o linie roșie.
În semn de îngrijorare față de tensiunile crescânde, Polonia a devenit recent cea mai recentă țară europeană care și-a îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, premierul Donald Tusk afirmând că polonezii ar putea avea doar câteva ore la dispoziție pentru a se evacua. Trump a început să amenințe din nou cu lovituri asupra Iranului în ianuarie, în timp ce autoritățile iraniene au înăbușit protestele generalizate, soldate cu mii de morți în toată țara.
