Fuziunea comunelor Fibiș și Mașloc din Timiș
Primele două primării din județul Timiș au anunțat oficial intenția de a se uni într-o singură comună, după stimulentul oferit de Consiliul Județean Timiș pentru comasarea localităților. Este vorba despre Fibiș și Mașloc, o decizie salutată de președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, ca un model de succes pentru reforma administrativă din România.
„Astăzi, în plenul Consiliului Județean Timiș, primarii celor două localități – Ionel Lupu (Mașloc) și Gheorghe Carcea (Fibiș) – au anunțat intenția de a se uni. Această fuziune nu este doar simbolică, ci un demers administrativ concret, menit să optimizeze resursele și să faciliteze accesul la fonduri europene”, a declarat Simonis.
Procesul de unificare va include parcurgerea tuturor etapelor legale, inclusiv consultarea populației prin referendum. Simonis a subliniat că semnalul transmis este unul clar: „există voință și asumare”.
Beneficii și stimulente
Fuziunea celor două comune poate genera economii semnificative prin reducerea cheltuielilor administrative. „Un singur primar, un singur viceprimar, un singur Consiliu Local și eliminarea dublării unor posturi din aparatul administrativ. Depășirea pragului de 2.000 de locuitori înseamnă acces mai ușor la finanțări europene și la programe care, altfel, rămân inaccesibile comunelor foarte mici”, a afirmat Simonis.
Consiliul Județean Timiș a propus un stimulent financiar special pentru localitățile care decid să se comaseze. Simonis a menționat că acest stimulent va fi susținut exclusiv din bugetul CJ Timiș și a adăugat că Guvernul României ar trebui să îl dubleze pentru a obține rezultate la nivel național.
Un model pentru reforma administrativă
Președintele CJ Timiș a apreciat curajul primarilor, explicând că această fuziune poate deveni un exemplu de succes la nivel național. „Vreau să îi felicit pe cei doi primari pentru că sunt primii din județul Timiș care au avut curajul să ia această decizie. Este un proces lung și anevoios. În toamna acestui an, când vor fi organizate referendumurile, va trebui să mergem în cele două comune și să explicăm oamenilor avantajele acestei unificări”, a concluzionat Simonis.
Acesta a subliniat că acest model poate reprezenta începutul unei reforme administrative ample în România, cu condiția aplicării coerente la nivel național: „Prin urmare, vorbim despre un model de succes care poate deveni începutul unei reforme administrative ample în România, cu condiția ca aceasta să fie aplicată la scară largă și susținută coerent la nivel național de către guvern.”