Moscova își consolidează forțele armate la limita NATO
Rusia își extinde unitățile militare la granița cu NATO, oferindu-le experiență de luptă în Ucraina și le-ar putea folosi ca puncte nodale într-un eventual conflict cu NATO după război, conform evaluării anuale a amenințărilor la adresa securității realizată de serviciul de informații lituanian. Se estimează că, dacă sancțiunile vor fi eliminate, Rusia va fi pregătită pentru un „conflict militar pe scară largă” cu NATO în șase ani.
Raportul subliniază că Rusia va crea probabil o armată cu 30-50% mai mare decât cea existentă înainte de război, care va fi și relativ modernă. De asemenea, rezervele strategice de arme și muniție ar fi complet refăcute, pregătind astfel Rusia pentru un conflict militar convențional cu NATO.
Principalele obiective ale Rusiei
Obiectivele principale ale Rusiei rămân înclinarea balanței de putere în Europa în favoarea sa și subjugarea totală a Ucrainei. Industria militară rusă a fost consolidată cu ajutorul Chinei, ceea ce permite Moscovei să-și reducă dependența de tehnologia occidentală. După război, surplusul său de armament va avea „consecințe pentru securitatea globală.”
Avarii și incidente în Marea Baltică
Raportul menționează, de asemenea, o explozie în 2024, atribuită serviciilor secrete militare rusești, care ar putea intensifica o campanie de atacuri. În plus, se face referire la avarii ale conductelor de gaz și cablurilor electrice din Marea Baltică, cauzate de nave plecând din porturile rusești. Totuși, raportul concluzionează că aceste avarii nu au fost intenționate, fără a oferi detalii despre cum a ajuns la această concluzie.
Țările din Marea Baltică sunt în stare de alertă maximă după avariile subacvatice înregistrate de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, iar NATO a declarat că își va intensifica prezența în regiune. În 2023, Finlanda a recuperat o ancoră de la un vas container chinez, suspectat de avarierea unei conducte de gaz dintre Estonia și Finlanda, iar cazul este în continuare sub investigare.
Mindaugas Mazonas, șeful serviciului militar de informații al Lituaniei, a afirmat că investigația avariilor nu a fost realizată de serviciul său, dar că acestea au fost clasificate ca incidente neintenționate.
