Descoperiri fascinante: 37 de proteine din sângele centenarilor care contribuie la o viață lungă și plină de sănătate
Știința a avansat în descifrarea codului longevității printr-un nou studiu care a identificat zeci de proteine în sângele centenarilor, asociate cu o îmbătrânire mai lentă. Oamenii de știință din Elveția au analizat probe de sânge de la persoane sănătoase cu vârste între 30 și 60 de ani, octogenari spitalizați (80-90 de ani) și vârstnici de 100 de ani și peste. Studiul a evaluat modul în care expresia proteinelor plasmatice evoluează și influențează metabolismul, imunitatea și durata de viață generală.
Dintre cele peste 700 de proteine măsurate, 37 au fost identificate cu un profil mai apropiat de cel al grupului mai tânăr decât de cel al octogenarilor, conform cercetărilor. Aceasta reprezintă aproximativ 5% din proteinele analizate, sugerând că centenarii nu scapă complet de îmbătrânire, ci că anumite mecanisme cheie sunt semnificativ încetinite.
Multe dintre proteinele identificate modulează imunitatea și metabolismul. Unele sunt esențiale pentru reciclarea globulelor roșii și eliminarea proteinelor disfuncționale, inclusiv a celor asociate cu boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Alte proteine declanșează apoptoza, o moarte celulară programată care împiedică formarea tumorilor. De asemenea, unele proteine sunt asociate cu un metabolism favorabil al grăsimilor și cu eliberarea de insulină, protejând astfel împotriva tulburărilor metabolice.
Proteinele mențin structura corpului prin susținerea matricei extracelulare, o rețea gelatinoasă de minerale, colagen și alte substanțe care formează „cimentul” organismului. La centenari, aceste proteine par a fi îmbogățite. Cele mai clare rezultate ale studiului au implicat cinci proteine asociate cu stresul oxidativ, care este generat frecvent de reacții excesive ale sistemului imunitar și accelerează procesul de îmbătrânire.
Procesele corporale trebuie să fie optimizate pentru o funcționare eficientă. De exemplu, globulele albe generează radicali liberi pentru a combate agenții patogeni și a preveni infecțiile, dar producția excesivă de radicali liberi duce la inflamație și deteriorarea țesuturilor, contribuind la tulburările autoimune, cancer și boli neurodegenerative. Mitocondriile, care produc energia necesară vieții, pot genera, de asemenea, radicali liberi în exces dacă sunt disfuncționale.
Studiul a arătat că, deși centenarii par a fi protejați de stresul oxidativ, aceștia au produs mai puține proteine antioxidante comparativ cu populația geriatrică standard, ceea ce sugerează niveluri mai scăzute de stres oxidativ. Acest lucru înseamnă că au o nevoie mai mică de a produce proteine antioxidante, într-un scenariu de tip „oul și găina”.
De asemenea, centenarii din studiu mențin o proteină responsabilă de degradarea GLP-1, hormonul care declanșează eliberarea de insulină. Aceasta sugerează că centenarii mențin un echilibru bun al glucozei fără a fi nevoie să producă cantități mari de insulină. Descoperirile sugerează că centenarii ar putea beneficia de o sănătate metabolică optimizată, mai degrabă decât de o activitate excesivă a proteinelor necesare pentru a controla un metabolism dereglat.
Rezultatele studiului susțin teoria „inflamației”, conform căreia îmbătrânirea afectează sistemul imunitar, provocând o stare persistentă de inflamație. În termeni practici, cercetătorii subliniază că o îmbătrânire sănătoasă poate fi obținută printr-o serie de decizii conștiente, având în vedere că componenta genetică a longevității reprezintă doar aproximativ 25% din factorii care influențează durata de viață.
Specialiștii recomandă o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și conexiuni sociale pentru a sprijini sănătatea pe termen lung. Astfel, consumul de fructe poate ajuta la reducerea radicalilor liberi, exercițiile fizice pot revitaliza matricea extracelulară, iar interacțiunile sociale pot menține sănătatea creierului.
