Celebrăm astăzi Ziua Internațională a Somnului: ce probleme de sănătate pot fi subiacente asteniei de primăvară?
Oboseala și lipsa de energie resimțite frecvent la începutul primăverii sunt adesea atribuite asteniei sezoniere. Totuși, medicii avertizează că aceste simptome pot ascunde o tulburare reală de somn, cum ar fi apneea obstructivă. Această atenționare vine cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, marcată pe 13 martie.
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, explică diferențele dintre astenia de primăvară și o afecțiune care poate pune viața în pericol. Astenia de primăvară este o reacție temporară a organismului la schimbările de lumină și temperatură, în timp ce apneea obstructivă în somn este o tulburare cronică severă, caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul nopții.
„În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite”, explică dr. Scridon.
Există câteva semnale de alarmă care ar trebui să determine pacientul să consulte un medic. Printre cele mai frecvente se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire.
Primăvara poate agrava simptomele apneei de somn, mai ales în cazul persoanelor care suferă de alergii sezoniere. „Alergiile pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respirația pe timpul nopții și poate accentua sforăitul și episoadele de apnee”, adaugă medicul.
Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele cu circumferință mare a gâtului, la bărbați, la persoanele de peste 40 de ani, dar și la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Afecțiunea poate apărea însă și la persoanele normoponderale sau la femei, mai ales după menopauză.
Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, realizate fie în laborator – polisomnografie -, fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu. Netratată, apneea în somn poate avea consecințe serioase asupra sănătății. „Apneea de somn netratată crește riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator în timpul somnului. De asemenea, poate favoriza apariția sindromului metabolic și a diabetului zaharat și are consecințe neuropsihiatrice, precum somnolența excesivă, tulburările de memorie și concentrare sau anxietatea”, avertizează dr. Scridon.
În formele moderate și severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. În paralel, medicii recomandă scăderea în greutate, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și tratarea problemelor ORL.
Mesajul specialiștilor este că oboseala persistentă nu ar trebui ignorată. Prin urmare, atunci când persoanele se confruntă frecvent cu oboseală accentuată, somnolență în timpul zilei sau sforăit persistent, este recomandat să solicite un consult medical. Un diagnostic corect și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea generală de sănătate.
