Dispută diplomatică între Ungaria și Ucraina
O dispută diplomatică a avut loc recent, după ce o scrisoare deschisă din partea fostului președinte ucrainean Viktor Iușcenko a provocat un răspuns ferm din partea Budapestei. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a reacționat la scrisoarea lui Iușcenko, îndemnându-l pe actualul președinte ucrainean să nu șantajeze Ungaria și să nu amenințe liderii acesteia. Orbán a afirmat: „Spuneți-i președintelui dumneavoastră că terorismul de stat, prin care a aruncat în aer conducta de gaz germană Nord Stream, nu va funcționa împotriva Ungariei.”
Orbán a subliniat că, la începutul războiului, Ungaria a primit cu deschidere refugiații ucraineni, acordându-le azil și deschizând școli cu predare în limba ucraineană, un gest pe care Ucraina îl refuză maghiarilor din Transcarpatia. „Țara împotriva căreia luptați astăzi nu este dușmanul Ungariei sau al poporului maghiar și nu avem nicio intenție să schimbăm acest lucru”, a declarat Orbán. El a menționat că Ungaria dorește să rămână prietena Ucrainei, însă nu va participa la război, afirmând: „Vă rog să acceptați faptul că nu vom trimite bani, arme sau soldați pentru războiul dumneavoastră.”
Scrisoarea lui Iușcenko
În scrisoarea sa, Viktor Iușcenko i-a adresat lui Orbán întrebarea: „Unde a dispărut acel Viktor?” El l-a acuzat pe Orbán că s-a aliniat cu forțele care amenință libertatea Ucrainei, afirmând: „Ucraina sângerează astăzi pentru aceleași valori pe care le-am dezbătut odată la masa negocierilor. Politica nu înseamnă doar cifre, profituri sau gaze. Este, în primul rând, despre valori. Când alegi partea agresorului, trădezi nu doar Ucraina, ci și memoria propriului tău popor, care știe ce înseamnă tancurile sovietice pe străzile Budapestei.”
Contextul istoric
Viktor Iușcenko a fost al treilea președinte al Ucrainei între 2005 și 2010 și este cunoscut ca fiind figura centrală a Revoluției Portocalii, care a avut loc la sfârșitul anului 2004 ca reacție la fraudele electorale și influența rusă. După contestarea rezultatelor alegerilor din 2004, Iușcenko a devenit simbolul mișcării pro-europene, câștigând turul de scrutin repetat. În timpul campaniei, a fost victima unei tentative de asasinat prin otrăvire cu dioxină, incident ce a fost legat de serviciile secrete rusești.
Ca președinte, Iușcenko a promovat o agendă pro-occidentală, susținând integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO, și a pus accent pe identitatea națională ucraineană, precum și pe recunoașterea internațională a Holodomorului ca genocid.
