Românii își pun speranțele în NATO și SUA pentru a contracara o eventuală agresiune
Un nou Barometru al Securității Naționale realizat de INSCOP Research evidențiază o orientare clară a românilor către partenerii occidentali în materie de securitate. Potrivit sondajului, NATO și SUA sunt percepute drept principalii piloni de apărare, în timp ce Rusia și Ucraina se situează la coada clasamentului încrederii.
Conform rezultatelor, 55,8% dintre respondenți au multă și foarte multă încredere în SUA, în contrast cu Rusia, care a obținut doar 12,6%. Românii își pun speranța preponderent în alianțele internaționale pentru asigurarea securității naționale. 38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea unui eventual atac asupra României, prin activarea Articolului 5. Parteneriatele strategice bilaterale sunt indicate de 27,6% dintre participanți, în timp ce doar 19,6% cred că Armata României ar avea rolul principal. Uniunea Europeană este menționată de doar 8,6% dintre respondenți, sugerând o încredere limitată în capacitatea sa militară.
SUA domină clasamentul încrederii, cu 55,8% dintre români exprimându-și încrederea în această țară. Pe locurile următoare se află Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%), Germania (41,7%) și Polonia (41,6%). La polul opus, Rusia se află cu doar 12,6% încredere, urmată de Ucraina (16,8%) și Ungaria (20,1%). Aceste cifre reflectă tensiunile geopolitice din regiune și percepțiile diferite asupra actorilor implicați.
Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, precum și al persoanelor de peste 60 de ani. În schimb, electoratul PNL și USR, tinerii și persoanele cu educație superioară tind să acorde mai multă încredere statelor vest-europene, precum Marea Britanie, Franța și Germania.
Credința în solidaritatea NATO rămâne puternică
Un procent covârșitor de 75,6% dintre respondenți cred că SUA ar respecta Articolul 5 al NATO în cazul unui atac asupra României. Aliați de încredere sunt percepuți și Germania (69,4%) și Franța (69,3%), urmate de Marea Britanie (63,9%) și Polonia (61,7%). În schimb, Ungaria este văzută ca fiind mult mai puțin predictibilă, doar 40,6% dintre respondenți considerând că ar respecta obligațiile alianței.
Percepțiile diferă însă în funcție de profilul respondenților. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii și persoanele cu studii superioare tind să aibă mai multă încredere în respectarea angajamentelor de către statele occidentale. Totodată, deși Rusia se află pe ultimul loc în clasamentul încrederii, există segmente precum votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat care manifestă un nivel mai ridicat de încredere decât media. Ucraina beneficiază de un nivel relativ scăzut de încredere (16,8%), deși tinerii și persoanele educate din mediul urban tind să o perceapă mai favorabil.
Metodologie
Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie și 3–13 martie 2026, pe câte un eșantion de 1.100 de persoane fiecare. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), iar eșantioanele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
