UDMR își exprimă satisfacția față de bugetul actual, dar critică statutul privilegiat al Bucureștiului
Miklos Zoltan, deputat UDMR, a salutat aspectele pozitive ale bugetului, dar a subliniat și problemele majore ale acestuia. În discursul său din plenul Parlamentului, el a menționat sumele record pentru investiții, dar și statutul special al Capitalei, care nu contribuie la fondul de solidaritate.
„UDMR salută adoptarea bugetului pe 2026, chiar dacă acest lucru se întâmplă cu mare întârziere, de un trimestru, după dezbateri aprinse și după ce am reușit să depășim inclusiv un impas ivit pe parcurs. Ca de obicei, din dorința de a aplana disensiunile, UDMR a oferit mai multe soluții care să împace rigoarea fiscal-bugetară cu imperativul protejării categoriilor sociale extrem de vulnerabile, precum pensionarii cu venituri mici și familiile care își cresc copiii cu dificultate. Măsurile acestea au fost mereu susținute de UDMR”, a afirmat Miklos Zoltan.
El a salutat fixarea țintei de deficit bugetar la 6,2% din PIB, în scădere, ceea ce permite gestionarea responsabilă și sustenabilă a finanțelor publice și a datoriilor publice. „De asemenea, salutăm alocarea de sume record pentru investiții, care vor crește în 2026 până la 8% din PIB pentru obiective de interes național și local”, a adăugat el.
După ce a evidențiat aspectele pozitive, Miklos Zoltan a menționat și problemele care „au lăsat un gust amar”. „Finanțarea Bucureștiului a arătat încă o dată: Capitala are țară și nu invers. Ea va fi scutită de contribuția la fondul de solidaritate, care afectează toate celelalte primării din țară. Așadar, țara este solidară cu Capitala, iar Capitala cu nimeni altcineva. Mesajul transmis este grav: în România este posibil să fii incompetent, lipsit de viziune și neglijent, dar vine țara și te salvează”, a afirmat deputatul UDMR.
Miklos Zoltan a continuat, spunând: „Este ca și cum am recompensa risipa. Un alt neajuns al construcției bugetare este reținerea la bugetul central, contrar principiului statuat în legea finanțelor publice locale, a unei părți semnificative din impozitul pe venit. An de an, aceste derogări erodează capacitatea autorităților locale de a planifica pe termen lung.”
„Avem încredere că este doar un mecanism temporar și că din anul 2027 aceste derapaje vor dispărea, astfel încât solidaritatea să vizeze toată lumea și impozitul pe venit să revină integral bugetelor locale. În concluzie, bugetul este sub asediul mai multor constrângeri, unele izvorâte din reguli de disciplină financiar-bugetară, iar altele subiective, având ca sursă tratamentul preferențial”, a concluzionat Miklos Zoltan.
