Senatul modifică legislația privind abandonul familial
Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă prin care se elimină obligația plângerii prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie, ceea ce va permite ca acțiunea penală să fie inițiată din oficiu. Proiectul abrogă articolul 378 alineatul (3) din Codul penal. Nota de adoptare tacită a fost prezentată în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț.
Termenul de dezbatere și vot pentru inițiativă s-a împlinit pe 19 martie. Conform inițiatorilor, un grup de parlamentari majoritar din PNL, modificarea va facilita protecția persoanelor îndreptățite la întreținere. „Prin această abrogare, acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu, asigurând o protecție reală, efectivă și predictibilă”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Inițiatorii subliniază că abandonul de familie reprezintă o formă severă de violență economică, având un impact direct asupra copiilor și părinților care îi îngrijesc. „Abandonul de familie, în special sub forma neplății cu rea-credință a pensiei de întreținere, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violență economică, având un impact profund asupra copiilor minori și asupra părintelui care îi îngrijește, de regulă mama”, se menționează în document.
Deși Codul penal incriminează această faptă, eficiența protecției penale este diminuată prin condiționarea acțiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv. Expunerea de motive citează și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2020, care a generat dificultăți în aplicarea legii. „Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârșirea faptei, ceea ce poate duce la soluții de clasare”, se arată în document.
Deputata PNL Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, a declarat că modificarea este necesară pentru protejarea copiilor, subliniind că această situație afectează grav interesul superior al copilului. „Această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură îngrijirea zilnică”, a adăugat Gorghiu.
Proiectul se află în procedură de urgență în Parlament; Senatul l-a adoptat tacit, iar Camera Deputaților este forul decizional.
