Motivarea judecătorilor pentru excluderea probelor din cazul de lovitură de stat care îi implică pe Georgescu și Potra
Acuzațiile aduse de procurorii Parchetului General în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra, printre alții, au fost trimiși în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale sunt „suficient de clar prezentate”, arată judecătorul de cameră preliminară în motivarea deciziei prin care a respins aproape toate excepțiile formulate de inculpați. În cazul probelor excluse, adică declarațiile date de cei peste 20 de apropiați ai lui Horațiu Potra în calitate de martori, judecătorul afirmă că nu se pune problema „neregularității rechizitoriului”.
Este vorba despre motivarea deciziei judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, dată în 9 martie. Decizia a fost contestată, iar un verdict final ar urma să fie luat pe 2 aprilie. Judecătorul a decis să respingă aproape toate excepțiile formulate de inculpați, dar să excludă mai multe declarații date în calitate de martor de apropiații lui Horațiu Potra.
Competența Parchetului General
Potrivit motivării, toți cei peste 20 de inculpați au invocat faptul că procurorii Parchetului General nu aveau competența legală să ancheteze acest dosar. Parchetul General a preluat dosarul în contextul în care, inițial, judecătoarea Adriana Stoicescu era bănuită de „favorizarea făptuitorului” pentru că Georgescu ar fi luat legătura cu ea în urmă cu mai mulți ani și i-ar fi propus să intre în politică și să accepte funcția de ministru al Justiției. Propunerea a fost refuzată de judecătoare, iar, după mai multe interceptări și audieri, procurorii au clasat partea din dosar care se referea la presupusa implicare a judecătoarei.
Judecătorul a menționat că „faptul că asupra unui magistrat judecător din cadrul unei Curți de Apel plana suspiciunea de adeziune și implicare în îndeplinirea scopurilor presupus urmărite de inculpatul Călin Georgescu” a condus procurorii la adoptarea acestei modalități de instrumentare a cauzei.
Claritatea acuzațiilor
Inculpații din acest dosar au mai invocat faptul că acuzațiile aduse de procurorii Parchetului General nu sunt clare, un aspect contrazis de judecător. „Judecătorul de cameră preliminară constată că acuzațiile formulate de către procuror sunt suficient de clar prezentate pentru ca inculpații să cunoască și să înțeleagă conținutul acuzațiilor formulate împotriva acestora și să poată formula apărări corespunzătoare în cursul cercetării judecătorești”, a afirmat judecătorul.
Acesta a subliniat că este clar din rechizitoriu că obiectul judecății „cu privire la infracțiunile de complicitate/tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale se mărginește la presupusele fapte comise de inculpați la data de 7/8 decembrie 2024”.
Tratamente inumane și excluderea probelor
Inculpații au contestat, de asemenea, modalitatea în care au avut loc perchezițiile în dosar și au invocat faptul că ar fi fost supuși unor tratamente inumane în timpul audierilor. Judecătorul a concluzionat că „oboseala acumulată la audieri nu duce la excluderea probelor”.
Judecătorul a afirmat că „natura faptelor investigate și riscul de alterare, sustragere sau distrugere a probelor au determinat desfășurarea activităților de urmărire penală cu celeritate”, iar „susținerea ulterioară a unei stări de oboseală nu este de natură să conducă la excluderea mijloacelor de probă legal administrate”.
Eliminarea probelor din rechizitoriu
Prin decizia din 9 martie, judecătorul a cerut procurorilor să elimine din rechizitoriu mai multe pasaje obținute din declarațiile date de apropiații lui Horațiu Potra în calitate de martori, când aceștia nu aveau calitatea de suspecți în dosar. Judecătorul a precizat că „încă de la primele măsuri luate de organele de poliție la data de 08.12.2024, era deja născută bănuiala rezonabilă a participării tuturor ocupanților celor 7 autoturisme oprite în trafic la o posibilă activitate infracțională”.
Judecătorul a concluzionat că „eliminarea redării declarațiilor din rechizitoriu nu are semnificația unei neregularități a rechizitoriului” și că nu se impune constatarea expresă a nulității parțiale a tuturor actelor în care sunt menționate sau redate declarațiile martorilor.
