Analiza consilierului guvernatorului BNR privind creșterea prețurilor la combustibili
Reducerea accizelor la carburanți reprezintă o opțiune pentru temperarea scumpirilor, însă aplicarea acesteia este limitată din cauza deficitului bugetar ridicat din România, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu. Această afirmație a fost făcută într-o intervenție la Digi24, în contextul unei ședințe de lucru desfășurate la Palatul Victoria, unde au fost analizate diverse scenarii pentru limitarea prețurilor la carburanți.
Rădulescu a subliniat că scumpirile sunt influențate în principal de evoluțiile internaționale, având în vedere că prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril și că deciziile interne nu pot evita acest fenomen. „Este o situație fără precedent și este inevitabil ca aceasta să se repercuteze și asupra consumatorilor. Asta se întâmplă nu numai la noi, ci se întâmplă pe plan mondial”, a afirmat el, adăugând că protejarea completă a populației de aceste creșteri este nerealistă.
În prezent, statul poate doar să atenueze impactul asupra consumatorilor prin măsuri fiscale, dar acestea sunt restricționate de situația bugetară. „Deficitul bugetar din anii anteriori a fost atât de mare, iar datoria este atât de mare, încât nu avem posibilitatea să adoptăm măsuri de urgență decât într-o măsură foarte limitată”, a explicat Rădulescu.
Reducerea accizelor și riscurile pentru deficit
Referitor la posibilitatea reducerii accizelor, Rădulescu a menționat că aceasta poate fi realizată, dar trebuie să fie atent calibrată. „Ne putem permite să reducem accizele, dar trebuie să vedem cu cât anume, în așa fel încât să nu fie afectată linia roșie”, a spus el, făcând referire la ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB. El a explicat că sprijinul acordat consumatorilor nu înseamnă bani suplimentari, ci redistribuirea resurselor existente. „Este, până la urmă, mutarea banilor dintr-un buzunar în altul. (…) Dacă nu îndeplinim nivelul bugetar al deficitului, riscul este să plătim dobânzi mai mari, ceea ce chiar nu ne putem permite”, a adăugat Rădulescu.
De asemenea, el a subliniat că bugetul actual a fost construit pe baza accizelor majorate, ceea ce limitează posibilitatea reducerii lor fără impact: „Nu putem să ne furăm căciula să spunem că e din celălalt buzunar.”
Efecte în economie și perspective
Consilierul BNR a atras atenția asupra faptului că spațiul limitat de intervenție este o consecință a dezechilibrelor bugetare din anii anteriori. „În 2024, un an fără probleme internaționale, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. Să știți că asta se plătește. Ziua aceea a venit”, a afirmat Rădulescu.
Referitor la impactul scumpirilor asupra economiei, Rădulescu a precizat că modificările de prețuri nu se transmit automat în lanț. „Să nu ne imaginăm că prețurile la raft se modifică din cauza că s-a modificat prețul motorinei cu 10-20 sau chiar 30%”, a declarat el, explicând că ponderea carburantului în prețul final al produselor este redusă.
Totodată, el a menționat că există evoluții pozitive la nivel bugetar, enunțând că încasările din TVA au fost mai mari cu 20% comparativ cu anul anterior. „Bugetul se comportă mai bine decât în trecut”, a subliniat acesta, adăugând că aceste evoluții sunt reflectate în modul în care piețele percep economia României. „Dobânzile la care se împrumută România au coborât sub 6% pentru prima oară după multă vreme”, a menționat Rădulescu.
În ceea ce privește cursul valutar, situația este stabilă, iar România este tratată pozitiv de piețe. O agenție de rating japoneză a îmbunătățit perspectiva țării, trecând de la outlook negativ la outlook stabil, ceea ce înseamnă costuri mai mici de finanțare și lipsa presiunilor pe curs.
În concluzie, Rădulescu a subliniat importanța stabilității economice și politice în perioada următoare, afirmând că „este nevoie de stabilitate”, deoarece apariția unor noi crize ar putea duce rapid la deteriorarea situației economice.
