Tensiuni Politice și Efectele Lor asupra Economiei Românești
Tensiunile politice generate de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan încep să aibă efecte directe asupra economiei, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Într-o intervenție la Digi24, Dăianu a explicat că deprecierea accelerată a leului și tensiunile din piețele financiare sunt legate „în mod nemijlocit” de criza politică, subliniind că România riscă să fie penalizată de investitori dacă procesul de reducere a deficitului bugetar este abandonat.
Cursul euro a crescut la aproape 5,22 lei la cotația oficială, cu o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână, iar pe piața interbancară, moneda europeană a atins chiar și pragul de 5,24 lei, un nou maxim istoric pentru România. Inflația rămâne aproape de două cifre, iar deficitul bugetar continuă să fie cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Deși deficitul bugetar a scăzut în primele trei luni ale anului de la 2,28% anul trecut la puțin peste 1% anul acesta, ținta pentru întregul an rămâne una dificilă: 6,2% din PIB.
Impactul Instabilității Politice asupra Pieței Valutare
Dăianu a subliniat că reacția pieței valutare era de așteptat în contextul instabilității politice și al dezechilibrelor economice existente. „Tensiunile din piața valutară sunt legate direct de criza politică, fără îndoială. Leul a fost relativ stabil în ultima perioadă datorită perspectivei unei corecții bugetare importante, însă tensiunile de pe piața valutară sunt firești, având în vedere dezechilibrele majore ale economiei românești,” a declarat acesta.
„Piața valutară este cea mai nervoasă, chiar mai nervoasă decât piața bursieră, deoarece o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români. Riscul cel mai mare este o stopare a procesului de corecție,” a adăugat Dăianu.
Necesitatea Reducerii Deficitului Bugetar
Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că România nu își permite să abandoneze procesul de reducere a deficitului bugetar și a criticat declarațiile politicienilor care promit reduceri de taxe fără a ține cont de problematica deficitului. „O consolidare fiscal-bugetară nu se poate face fără costuri. Nu putem vorbi despre relansare economică în condițiile în care trebuie să reducem deficitul bugetar,” a menționat Dăianu.
Acesta a subliniat importanța deficitului bugetar și a împrumuturilor, afirmând: „Cum să nu fie important deficitul bugetar? Persoanele care spun că nu contează deficitul sunt aceleași care condamnă împrumuturile mari ale României.”
Critica Politicienilor și Perspectivele Economice
Dăianu a comparat situația actuală cu perioada comunistă, subliniind că România nu își permite instabilitate politică. „Spre deosebire de alte țări, noi avem mari vulnerabilități economice și nu ne permitem să ne jucăm. Criza nu a izbucnit într-o perioadă în care se construia bugetul, iar execuția bugetară va arăta că suntem pe drumul cel bun,” a afirmat acesta.
În final, Dăianu a criticat faptul că discuțiile politice s-au mutat deja spre alegerile din 2028, subliniind: „Țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028. Trebuie să continuăm reforme și să facem corecție bugetară. Politicienii ar trebui să se concentreze pe ceea ce trebuie făcut în momentul de față.”
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii Partidului Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și PACE – Întâi România împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată recent cu 281 de voturi „pentru”, ceea ce a dus la demiterea Executivului și la deschiderea negocierilor pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
