Cafeaua și calmul: Descoperă cum varianta fără cofeină combate stresul
Cercetătorii au descoperit efectele cafelei asupra intestinului și creierului, sugerând că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și pot avea efecte diferite asupra stresului, atenției și funcțiilor cognitive. Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial, iar impactul său asupra digestiei și stării psihice este intens studiat.
Un studiu recent realizat de cercetători de la APC Microbiome Ireland, parte a University College Cork, a analizat modul în care cafeaua influențează axa intestin-creier, un sistem de comunicare bidirecțională între microbiomul intestinal și creier. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications și a fost susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC).
Deși efectele benefice ale cafelei asupra digestiei și stării psihice sunt cunoscute, mecanismele biologice implicate nu sunt complet înțelese. În cadrul cercetării, oamenii de știință au evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, metabolismului și parametrilor psihologici. Studiul a inclus 62 de participanți, dintre care 31 consumau cafea și 31 nu. Aceștia au fost evaluați psihologic și au completat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația.
Cercetătorii au analizat probe de scaun și urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal și schimbările raportate în dispoziție și stres. Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, o cantitate considerată sigură de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). După o întrerupere a consumului de cafea timp de două săptămâni, participanții au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali comparativ cu neconsumatorii de cafea.
Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb. Jumătate dintre participanți au primit cafea decofeinizată, iar ceilalți cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, ceea ce sugerează că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.
Cercetătorii au observat niveluri mai ridicate ale unor bacterii intestinale, precum Eggertella sp. și Cryptobacterium curtum, la persoanele care consumau cafea. Eggertella sp. ar putea susține producția de acizi gastrici și intestinali, în timp ce Cryptobacterium curtum este implicată în sinteza acizilor biliari, contribuind la eliminarea bacteriilor intestinale dăunătoare și la reducerea infecțiilor gastrice. De asemenea, s-au identificat niveluri mai mari de bacterii din grupul Firmicutes, asociate anterior cu stări emoționale pozitive la femei.
Îmbunătățiri clare ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au consumat cafea decofeinizată. Autorii studiului sugerează că aceste efecte ar putea fi legate de alte substanțe din cafea, precum polifenolii, și nu de cofeină. În contrast, cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și cu creșterea vigilenței și atenției, fiind, de asemenea, legată de un risc mai scăzut de inflamație.
Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut considerabil, iar relația dintre sănătatea digestivă și cea psihică este din ce în ce mai bine înțeleasă. Totuși, mecanismele prin care cafeaua influențează axa intestin-creier rămân neclare, iar cercetătorii continuă să investigheze modul în care cafeaua poate modifica activitatea microorganismelor intestinale și metaboliții acestora.
