Un proiect legislativ esențial pentru PNRR, stagnat de trei ani în Parlament
România intră în ultimele luni ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care ar fi trebuit să primească peste 20 de miliarde de euro, dar până acum a încasat doar jumătate din această sumă. Restul fondurilor sunt blocate din cauza reformelor care nu au obținut consensul politic. Noua lege a salarizării, discutată încă din 2023, nu este finalizată, iar Codul Urbanismului, o altă lege esențială, este blocat în Parlament de trei ani.
Riscuri financiare pentru România
Planul Național de Redresare și Reziliență se încheie în luna august, iar România trebuie să accelereze reformele pentru a nu pierde zeci de miliarde de euro. Conform unui raport al Ministerului Fondurilor Europene, din cauza numeroaselor proiecte și reforme neîndeplinite, statul ar putea ajunge să plătească penalități de până la 15 miliarde de euro, în timp ce suma pe care o mai poate încastra din PNRR este de aproximativ 13 miliarde de euro. Astfel, România riscă să piardă mai mult decât poate restitui.
Codul Urbanismului, blocat în Parlament
Printre proiectele critice care întâmpină dificultăți se numără Codul Urbanismului, o lege menită să reglementeze modul de acordare a autorizațiilor de construire, având în vedere spațiile verzi, reducerea timpului de deplasare, transportul durabil și digitalizarea procedurilor. Conform PNRR, autoritățile de la București și-au asumat că această lege va fi gata în prima parte a anului 2023, însă abia în aprilie 2023 a fost înregistrată la Senat, iar în iunie a fost adoptată. Proiectul a ajuns la Camera Deputaților, unde nu a mai avansat din iunie 2023. Potrivit raportului Ministerului Fondurilor Europene, pentru adoptarea legii este necesar un „acord politic”.
Noua lege a salarizării întârzie
România și-a asumat, de asemenea, că va adopta o lege care să rezolve inechitățile din sectorul bugetar și care să plafoneze sporurile. Termenul inițial pentru adoptare era finalul lunii iunie 2023, dar nu a fost prezentat public niciun proiect, deși au fost elaborate mai multe variante. Partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens pe acest subiect. În prezent, noua lege a salarizării este negociată „sub medierea președinției”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan.
Modernizarea vămilor și reforma companiilor de stat, în așteptare
O altă reformă întârziată este modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, despre care raportul Ministerului Fondurilor Europene menționează întârzieri față de calendarul propus. De asemenea, reforma companiilor de stat, care prevede listarea la bursă sau restructurarea a cel puțin trei companii din domeniul energiei și transporturilor, este încă în așteptare. Autoritățile au propus restructurarea Telecomunicații CFR SA, Filaret SA și Electrocentrale Grup SA, dar așteaptă decizia Comisiei Europene cu privire la măsurile necesare.
Informații despre fondurile atrase din PNRR
Inițial, România putea beneficia de 29,2 miliarde de euro prin PNRR, dar după renegocieri, suma a scăzut la aproximativ 21,4 miliarde de euro. Până la finalul anului trecut, România a încasat puțin peste 10 miliarde de euro. Recent, Comisia Europeană a aprobat o nouă cerere de plată din PNRR în valoare de 2,6 miliarde de euro.
