Strategii ingenioase pentru stimularea PIB-ului României cu până la 40 de miliarde de euro
România ar putea înregistra o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) cu până la 40 de miliarde de euro, generând peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă va accelera tranziția industriei IT către inovare, produse proprii și proprietate intelectuală, conform unui studiu realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Estimările sunt comparabile cu cele ale Poloniei, iar într-un scenariu mai conservator, similar evoluției sectorului IT din Cehia, sectorul IT din România ar putea contribui cu aproximativ 6 miliarde de euro la PIB și ar putea crea mai mult de 45.000 de locuri de muncă indirecte. Studiul intitulat „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS, a fost lansat în contextul ediției de anul acesta a ANIS International Summit de la București.
În prezent, industria IT generează circa 8% din valoarea adăugată națională și produce anual aproximativ 24 de miliarde de euro cifră de afaceri, în timp ce exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul segmentului destinat serviciilor. Specialiștii atrag atenția că, fără accelerarea investițiilor în inovare și produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea scădea de la aproximativ 17% pe an, în perioada 2021-2023, la doar 2% anual. Această încetinire ar fi cauzată de îngustarea marjelor, deficitul de competențe și competiția regională, în contextul global al adopției accelerate a inteligenței artificiale (AI).
Investiții reduse în cercetare și dezvoltare
Conform datelor cercetării de specialitate, investițiile private în cercetare și dezvoltare (R&D) se situează la aproximativ 0,3% din PIB, fiind printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană (UE). Accesul la finanțare pentru prototipuri și validare timpurie este limitat, iar dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale rămân lente și dificil de scalat. De asemenea, colaborarea dintre corporații, start-up-uri și mediul academic este sub nivelul altor economii din Europa Centrală și de Est (ECE). În același timp, adopția digitală în IMM-uri continuă să fie sub media europeană.
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software-ului, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care se dezvoltă la nivel global. Datele evidențiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziție există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D, până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”, subliniază studiul.
Foaie de parcurs în două etape
Studiul include o foaie de parcurs etapizată, construită pe exemple din economii comparabile. În prima etapă, accentul ar putea fi pus pe stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală, prin granturi „proof-of-concept”, mecanisme accelerate de protejare a proprietății intelectuale, infrastructură comună pentru AI și Internet of Things (IoT), precum și instrumente fiscale mai accesibile pentru R&D.
Etapa a doua ar putea viza scalarea și competitivitatea internațională, prin extinderea accesului la capital de creștere, stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate spre tehnologie și consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.
