Senatorii din Comisia Juridică au spus „nu” propunerii de abrogare a legilor antifasciste
Senatorii din Comisia Juridică au adoptat un raport de respingere asupra proiectului care propune anularea legilor ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni împotriva umanității. Comparativ cu votul din Comisia pentru Drepturile Omului, unde proiectul a primit un aviz favorabil cu voturile PSD, în Comisia Juridică au existat doar două voturi „pentru”.
În data de 19 mai, a avut loc o dezbatere în Comisia Juridică a Senatului, pe ordinea de zi fiind inclus proiectul de lege care vizează „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”. Semnatarii acestui proiect, provenind de la AUR, SOS și POT, propun abrogarea mai multor legi care ar „încălca flagrant Constituția”, inclusiv Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025. Aceste legi interzic și sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau împotriva umanității.
La votul de marți, doi senatori din Comisia Juridică au votat „pentru” adoptarea legii, în timp ce unul s-a abținut. Astfel, Comisia Juridică a adoptat un raport de respingere asupra proiectului. Acest vot este diferit față de cel de săptămâna trecută, când Comisia pentru Drepturile Omului a adoptat un raport favorabil pentru proiectul de lege. Potrivit unui comunicat transmis de USR, raportul a fost adoptat și cu voturile PSD.
Consiliul Economic și Social a emis deja un aviz negativ. Proiectul va ajunge la vot în plenul Senatului. Inițiatorii proiectului invocau protejarea „libertății de exprimare”. Aceștia susțin că, sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică.
Cu toate acestea, dreptul la liberă exprimare are limite. Judecătorii subliniază acest aspect în dosare ce vizează persoane condamnate pentru propagandă antisemită. Un exemplu recent este un dosar în care un simpatizant legionar a fost condamnat la un an de închisoare pentru incitarea la ură față de evrei și propagandă legionară pe rețelele de socializare.
Judecătorii argumentează că acest drept nu este absolut și trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate. Articolele, imaginile și simbolurile care instigă la ură rasială sau națională justifică necesitatea ingerinței statului în libertatea de exprimare.
