Reforma salarială în sectorul public
Noua lege a salarizării, așteptată de angajații din sectorul public și asumată ca jalon în PNRR, ar putea aduce majorări salariale pentru puțin peste jumătate dintre angajații bugetari. Autoritățile promit că veniturile celor care nu beneficiază de majorări nu vor scădea. Aplicarea noii grile ar putea duce la o creștere a cheltuielilor cu salariile la 174 de miliarde de lei, de la 166 de miliarde de lei cât se alocă în prezent. Ministerul Finanțelor ar fi dispus să aloce suplimentar aproximativ 8 miliarde de lei.
Noua lege a salarizării trebuie adoptată până la finalul lunii august 2023, altfel România riscă să piardă 700 de milioane de euro din fondurile europene. Negocierile pentru finalizarea proiectului au fost preluate de președinție, după ce partidele aflate la guvernare s-au înțeles cu greu asupra unei forme finale. O primă ședință a avut loc recent la Parlament, la care au participat doar parlamentari de la PSD, PNL, USR și UDMR.
În scenariul în care bugetul alocat salariilor va crește cu 8 miliarde de lei, aproximativ 53% din angajații din sectorul public ar beneficia de majorări. O altă variantă considerată ar fi suplimentarea bugetului cu 12 miliarde de lei, ceea ce ar putea însemna fie creșteri mai mari ale salariilor, fie mai mulți beneficiari. Premierul Ilie Bolojan a menționat că, pentru a putea oferi creșteri mai mari, ar fi necesară reducerea cheltuielilor publice, inclusiv a personalului.
În ceea ce privește salariile celorlalți bugetari, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că veniturile aflate în plată nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării.
Prin noua lege, sporurile vor fi incluse în salariul de bază, iar norma de hrană va fi calculată cu tot cu salariu. Singurul spor care va fi acordat separat va fi cel pentru gestionarea proiectelor pe fonduri europene, de până la 40% din salariu.
