Secretele parcărilor din Constanța
Orașul Constanța, dezvoltat peste vestigiile istorice ale bătrânului Tomis, ascunde povești fascinante, unele uitate, altele mai puțin cunoscute. Monumentele și clădirile cu arhitectură deosebită păstrează fragmente importante din istoria urbei. Deși unele dintre acestea nu mai există, mărturiile istoricilor continuă să uimească.
Pe strada Nicolae Titulescu, există imobile superbe, uneori umbrite de disonanța urbanistică dezvoltată de-a lungul timpului. Lângă Casa Theiler, un monument de patrimoniu actualmente ocupat, se afla odinioară Hotelul Danubius (mai târziu cunoscut ca Hotel Metropol), loc unde, în anul 1864, a poposit Alexandru Ioan Cuza după o călătorie cu trenul britanic de la Cernavodă, înainte de a pleca spre Constantinopol.
Istoricul Cristian Cealera propune o incursiune în povestea mai puțin cunoscută a orașului, concentrându-se pe istoria parcărilor din vechiul centru al Constanței. El sugerează că parcările orașului vechi sunt încărcate de istorie. Pe strada Nicolae Titulescu, în spatele unei parcări banale, exista în secolul al XIX-lea Hotel Danubius, unde Alexandru Ioan Cuza a stat timp de câteva ore.
„Probabil ar trebui să scriem, la un moment dat, o poveste mai puțin știută a orașului nostru. Nu este o glumă, dar am putea să scriem cartea «Istoria parcărilor din Constanța». Pentru că și parcările orașului vechi sunt încărcate de istorie”, a declarat Cealera.
Despre Hotelul Metropol, în cartea „Constanța veche – restituiri necesare”, se menționează că era considerat al doilea hotel de clasa a II-a al orașului, după hotelul „Carol”. În anul 1879, hotelul era menționat ca reper pentru debutul străzii Ovidiu. La începutul anilor 1880, o cameră la Hotel Danubius costa 4 lei pe zi, iar mâncarea 6 lei, pe când la Hotel Metropol, în 1885, cazarea ajungea la 8 lei pe zi.
Pe strada Mircea cel Bătrân, o parcare din prezent a fost odinioară locul Sinagogii Sefarde, un edificiu în stil gotic construit pentru comunitatea evreiască occidentală din Constanța. Templul, considerat reprezentativ pentru orașul de început de secol XX, s-a degradat și a fost demolat în anii 1980 din cauza problemelor structurale și a diminuării comunității evreiești locale, după ce mulți membri au emigrat în Israel.
„Atunci când vă plimbați pe strada Mircea, există o parcare aparent neimportantă, însă și acolo a existat cândva un edificiu emblematic al orașului nostru. Este vorba despre Sinagoga Sefardă, o sinagogă construită în stil gotic”, a explicat Cealera.
Templul israelit de rit spaniol, ridicat în 1905, impresiona prin dimensiunile sale și vitraliile decorate cu Steaua lui David. După Al Doilea Război Mondial, templul a fost transformat în depozit și s-a degradat treptat. În urma plecării unei mari părți a comunității evreiești și avariilor provocate de cutremurul din 1977, edificiul a fost abandonat și, în cele din urmă, demolat în anii 1980. Terenul a fost ulterior folosit ca stație GPL și apoi ca parcare.
„Aceste parcări îmi spun povești de demult. Trebuie doar să căutăm și să înțelegem că istoria orașului nostru este una fascinantă”, a concluzionat Cristian Cealera.
