Controversa sprijinului financiar pentru ONG-uri: Este esențială legea care impune transparența donatorilor?
La începutul acestei săptămâni, Senatul a adoptat un proiect de lege inițiat de AUR și SOS, susținut de PSD, care obligă organizațiile neguvernamentale (ONG) să publice anual datele donatorilor care contribuie cu sume mai mari de 5.000 de lei. Inițiatorii acestui proiect invocă nevoia de transparență, în timp ce societatea civilă și instituțiile care emit avize în cadrul dezbaterii parlamentare critică această inițiativă.
Proiectul de lege stipulează că asociațiile, fundațiile și federațiile trebuie să depună anual o declarație privind veniturile și sursele de finanțare, specificând toate detaliile de identificare ale donatorilor pentru sumele menționate. În cazul nerespectării, ONG-urile riscă suspendarea activității, iar după un an pot fi dizolvate. Acest proiect a fost adoptat în Senat cu 75 de voturi pentru, 32 contra și 4 abțineri și va fi supus votului în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Inițiatorii, parlamentari de la AUR și SOS, susțin că ONG-urile sunt utilizate cu „rea-credință” pentru obținerea de beneficii personale, fără a oferi exemple concrete. Aceștia argumentează că lipsa de transparență în finanțarea ONG-urilor reprezintă o vulnerabilitate pentru România și Uniunea Europeană. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu ar trebui să existe probleme cu transparența, considerând că fondurile provenite din redirecționarea impozitului pe venit sunt bani publici.
Cu toate acestea, peste 430 de organizații ale societății civile au semnat o scrisoare prin care atrag atenția că obligația de a publica identitatea donatorilor, combinată cu sancțiunile, este disproporționată și poate afecta libertatea de asociere. Reprezentanții acestora susțin că transparența nu ar trebui să devină un mecanism de control asupra societății civile, având în vedere că instituțiile statului dețin deja informațiile necesare.
Proiectul a primit, în general, avize negative din partea instituțiilor care analizează proiectele de legi în Parlament, inclusiv din partea Consiliului Economic și Social și a Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat. Consiliul Legislativ a criticat, de asemenea, modul de redactare al proiectului, menționând absența unei fundamentări corespunzătoare.
Consiliul Economic și Social a subliniat că statul deține deja instrumente de control asupra ONG-urilor, iar cerințele suplimentare de raportare pot genera o sarcină administrativă semnificativă, fără a aduce un plus în eficiența monitorizării activității acestora. De asemenea, organizațiile care beneficiază de finanțare publică sunt deja supuse unor obligații extinse de transparență.
Critica proiectului se intensifică, iar organizații precum Salvați Copiii avertizează că publicarea numelui donatorilor ar descuraja finanțarea și ar putea afecta capacitatea ONG-urilor de a oferi servicii esențiale. Consiliul Economic și Social a menționat că persoanele care doresc să susțină organizații cu activitate sensibilă ar putea renunța la donații din cauza temerii de expunere publică.
Proiectul apare într-un context european marcat de restrângerea spațiului civic, similar cu modificările legislative din Ungaria, care au impus obligații similare asupra ONG-urilor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că astfel de măsuri pot constitui restricții discriminatorii și nejustificate.
