Decizia Înaltei Curți: Motivarea arestării procurorilor Niță și Ștefan
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au motivat arestarea procurorilor constănțeni Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan. Aceștia sunt acuzați de fapte de corupție, iar propunerea de arestare preventivă a fost formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală pe 14 mai 2026.
Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că există suspiciuni rezonabile că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt acuzați, bazându-se pe fapte sau informații care sugerează comiterea infracțiunilor. Probele administrate indică implicarea procurorilor în activități infracționale de durată, fiind conectați la mediul local politic și de afaceri, contrar interdicțiilor profesiei de magistrat.
Înregistrările audio-video ale întâlnirilor din biroul inculpatului Ștefan sugerează implicarea acestuia în acte de trafic de influență, în favoarea unor oameni de afaceri, fiind urmate de primirea unor sume de bani. De asemenea, în urma perchezițiilor efectuate pe 14 mai 2026, s-au găsit sume considerabile de bani: 104.050 euro, 6.600 dolari și 49.350 lei în birou, precum și 30.000 de euro în autoturismul inculpatului.
Judecătorul a reținut că Niță Teodor a încercat să influențeze rezultatul unui control efectuat de ISUJ Constanța asupra unei societăți administrate de un prieten, acoperind o stare de ilegalitate prin demersuri în biroul inspectorului șef ISUJ Constanța.
În motivarea arestării, judecătorul a subliniat că probele disponibile sprijină suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis infracțiuni grave, ceea ce justifică măsura arestării preventive. Infracțiunile imputate sunt de o gravitate deosebită, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta un pericol real pentru ordinea publică.
Magistrații, în loc să fie garanții legalității, au devenit factori de presiune asupra unor oameni de afaceri și politicieni, obținând avantaje patrimoniale pentru ei și apropiații lor. Această situație a generat un sentiment de neîncredere în rândul societății, afectând valorile fundamentale pe care ar trebui să le protejeze.
Judecătorul de drepturi și libertăți a concluzionat că, deși inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție, amploarea activității infracționale și gravitatea acuzațiilor justifică privarea lor de libertate pentru a proteja ordinea publică.
