Cristian Grosu trage un semnal de alarmă: România riscă să fie sub tutela FMI dacă va fi clasificată drept „junk”
România se află într-un moment critic al modelului său economic, care se bazează pe consum alimentat din importuri și datorie externă. Cristian Grosu, redactor-șef al Curs de Guvernare, a avertizat că riscul unei retrogradări la categoria „junk” ar putea determina o nouă intervenție a FMI. Într-un interviu recent, Grosu a subliniat că creșterea economică de doar 0,9% prevăzută pentru 2024, în contextul unui deficit bugetar de 9,3% din PIB, indică faptul că mecanismul care a susținut economia României în ultimele decenii „nu mai funcționează”.
Modelul economic actual, bazat pe consum finanțat prin împrumuturi externe, a inhibat dezvoltarea sectorului productiv și a dus la deficite tot mai mari. Grosu a afirmat că rezultatele economice din 2024, în care deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, arată epuizarea acestui model, lăsând în urmă o povară tot mai mare a costurilor cu dobânzile. Aceasta a dus la o situație în care România plătește lunar aproximativ 1 miliard de euro doar în dobânzi, sumă care ar putea fi folosită pentru investiții semnificative în infrastructură.
Riscurile retrogradării în categoria „junk”
Grosu a avertizat că, în cazul în care România este retrogradată de agențiile de rating în categoria „junk”, costurile de împrumut vor crește semnificativ, iar moneda națională și inflația vor fi afectate negativ. Această retrogradare ar putea duce la o deteriorare accelerată a perspectivelor economice ale țării. Grosu a subliniat că, în trecut, România a fost la un pas de degradare, iar acum se află într-o situație similară.
Impactul măsurilor guvernamentale și necesitatea reformelor
În plus, Grosu a menționat că țara a început să „sărăcească” din 2024, odată cu măsurile luate de guvernul Ciolacu. El a subliniat că, deși sunt disponibili bani europeni din PNRR, este esențial să se implementeze reforme sănătoase pentru a putea accesa aceste fonduri. Grosu a exprimat temeri că măsurile necesare pentru atragerea fondurilor ar putea fi modificate ulterior, ceea ce ar complica situația economică.
Confruntările politice și controlul resurselor financiare
În contextul actual, Grosu a afirmat că confruntările politice nu se axează doar pe formarea unei majorități sau adoptarea unor măsuri economice nepopulare, ci și pe controlul resurselor financiare și al viitoarelor contracte de stat. El a susținut că partidele politice caută să atragă fonduri care, deși sunt menite să stimuleze economia, se îndreaptă adesea către zonele de administrație și clientelă economică.
Grosu a concluzionat că, în absența unor măsuri corecte și eficiente, România riscă să se confrunte cu o criză economică și mai profundă, iar intervenția FMI ar putea deveni inevitabilă.
