Transformarea lui Nicolae Voiculeț: De la simbol al dezinformării la lider în cultura românească
Naistul Nicolae Voiculeț a fost validat de plenul Senatului cu o majoritate covârșitoare de 101 voturi „pentru” în cadrul Consiliului de Conducere al Institutului Cultural Român (ICR). Numirea sa a fost susținută de majoritatea parlamentară formată din PSD și AUR, într-o reorganizare a conducerii ICR care a inclus alegerea Corinei Încrosnatu (PSD) ca președinte și a Adrianei Gae (AUR) ca vicepreședinte.
În urmă cu mai puțin de o lună, Voiculeț era considerat un exemplu negativ, asociat cu o „narațiune periculoasă”, la un eveniment susținut sub patronajul președintelui Nicușor Dan. Artistul, care a purtat sunetul naiului în fața a zeci de lideri mondiali și a fost decorat cu „Meritul cultural al României în grad de cavaler” de către președintele Klaus Iohannis, a devenit în ultimii ani o figură centrală a mișcărilor extremiste.
Cariera lui Nicolae Voiculeț este longevivă. Conform propriului CV, a început studiul naiului și a urcat pe scenă de la 5 ani. Absolvent al Liceului „George Enescu” și recunoscut de mentorul său, Gheorghe Zamfir, drept continuator al tradiției românești, Voiculeț a concertat în fața a peste 65 de lideri de stat și personalități ecleziastice. A fost un partener activ al instituțiilor statului, susținând concerte umanitare internaționale și proiecte de reintegrare socială.
Platforma AUR și suveranismul radical
Începând cu anul 2020, imaginea artistului s-a contopit cu retorica politică a partidului AUR. Voiculeț a deschis lista AUR Prahova pentru Senat în 2020, dar candidatura sa a fost invalidată de BEJ deoarece lista nu conținea nicio femeie. O nouă tentativă în 2024 a fost respinsă de Curtea de Apel Ploiești. Discursul său s-a radicalizat, adoptând teme precum „colonizarea” României de către „armate corporatiste” și „securiști globalizați”. Voiculeț a devenit un susținător vocal al unor figuri controversate, inclusiv al lui Liviu Dragnea, pe care l-a numit „cel mai mare patriot al României”.
În 2026, Voiculeț s-a declarat un susținător „fanatic” al lui Călin Georgescu, afirmând că este „interzis de sistem” pentru opțiunea sa politică. El a acuzat partidele politice că folosesc finanțarea publică pentru a controla accesul artiștilor la evenimente oficiale.
Escaladarea conspiraționismului
Un moment critic în evoluția discursului său a fost explozia din cartierul Rahova, în octombrie 2025. Voiculeț a alimentat pe rețelele sociale o teorie a conspirației conform căreia evenimentul ar fi fost un atentat premeditat. Deși autoritățile au confirmat că explozia a fost un accident, mesajele sale au devenit virale. Supraviețuitori ai tragediei Colectiv au reacționat dur, numind ipotezele lui Voiculeț „conspirații de toată jena”.
Războiul „identitar” cu administrația locală
În 2025, Voiculeț a avut două mari rupturi cu autoritățile locale. Primăria Bușteni i-a cerut evacuarea unui apartament de protocol, invocând datorii la bugetul local. Voiculeț a denunțat acest lucru ca o „răzbunare politică”. De asemenea, a atacat primarul Dominic Fritz, acuzându-l de „cenzurarea” colindelor pe versuri de Radu Gyr. Artistul a anunțat un protest fără aprobat pentru 19 decembrie 2025, iar Fritz a răspuns că acuzațiile sunt „fake news din bula extremisto-manipulativă”.
„Lista Neagră” și paradoxul ICR
În mai 2026, imaginea lui Nicolae Voiculeț a fost dată ca exemplu de dezinformare într-un raport prezentat la Palatul Cotroceni. Voiculeț a calificat evenimentul drept o „execuție publică de tip bolșevic”. În vara anului 2025, Voiculeț a organizat un eveniment în Piața Victoriei, inițial promovat de ICR. Asociarea a stârnit controverse, iar conducerea ICR, condusă de Liviu Jicman, s-a delimitat, declarând că nu poate fi partener la eveniment.
La mai puțin de un an distanță, Voiculeț devine membru în conducerea ICR și va decide asupra promovării României în străinătate. Numirea sa a generat reacții virulente, iar Voiculeț nu a răspuns solicitărilor de a preciza detaliile mandatului său la ICR.
