Structura Apărării Țărilor Baltice la Frontiera cu Rusia
Generalul Indrek Sirel, șeful armatei terestre estoniene, a explicat recent că „linia de apărare” a Estoniei, Letoniei și Lituaniei la frontiera cu Rusia și Belarus este menită să prepoziționeze material pentru a construi „poziții defensive solide” în cazul unui conflict. Cu toate acestea, el a subliniat că aceasta nu constituie „o linie Maginot”, referindu-se la fortificațiile construite de Franța în anii 1930.
În ianuarie, miniștrii apărării din țările baltice, împreună cu Polonia, au semnat un acord pentru a dezvolta această linie de apărare, având ca scop protejarea flancului estic al NATO și limitarea libertății de mișcare a adversarilor. Generalul Sirel a afirmat că sistemul de apărare nu trebuie perceput ca o tranșee continuă sau ca buncăre pline de soldați, ci mai degrabă ca o pregătire pentru eventuale conflicte, inspirată din lecțiile învățate din conflictul din Ucraina.
El a explicat că, în prezent, este esențială prepoziționarea materialelor necesare pentru construirea rapidă a unor „instalații” care să încetinească sau să stopeze un eventual invadator. Totodată, a subliniat că nu este momentul pentru a decide construirea unei linii complete, având în vedere că multe dintre terenurile vizate sunt utilizate de populația estoniană și de agricultori.
Edificarea acestei linii de apărare se realizează în coordonare cu ministerele de interne ale țărilor baltice și Polonia, având și scopul de a preveni afluxul de migranți la frontiera de est a Europei, care este utilizat ca instrument al „războiului hibrid” de către Moscova.
