Impactul timpului petrecut pe rețelele sociale asupra sănătății mintale a adolescenților
Timpul petrecut pe rețelele sociale în perioada adolescenței poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății mintale, conform rezultatelor unui studiu australian desfășurat pe parcursul a zece ani. Cercetătorii au analizat evoluția stării de bine și a sănătății mintale în rândul a aproape 1.200 de adolescenți, identificând o asociere care ridică semne de întrebare privind utilizarea platformelor online.
Studiul a arătat că adolescenții care petrec două sau mai multe ore pe zi pe rețelele sociale au un risc mai mare de a experimenta o deteriorare a stării de bine și de a suferi de depresie, în special în primele etape ale adolescenței. Aceste rezultate au fost publicate în Medical Journal of Australia. Cercetătorii au evidențiat că utilizarea intensă a rețelelor sociale între 12 și 18 ani este asociată cu o „creștere mică, dar vizibilă, a problemelor de sănătate mintală, un an mai târziu”, subliniind necesitatea de a reduce timpul excesiv petrecut în fața ecranelor.
Studiul a monitorizat aproape 1.200 de participanți din Melbourne, cu vârste între 9 și 19 ani, colectând date anual, înainte de introducerea, în 2025, a restricțiilor privind accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, propuse de Australia. Au fost incluse măsurători privind utilizarea rețelelor sociale, depresia, anxietatea, starea de bine și autovătămarea.
Cercetătorii au observat niveluri ridicate de probleme de sănătate mintală, hărțuirea cibernetică și expunerea la conținut online dăunător, asociate utilizării rețelelor sociale. Impactul a fost cel mai pronunțat în rândul fetelor cu vârste de 12 și 13 ani, deși creșterile au fost observate și în cazul băieților. Chiar dacă riscul individual a fost modest, efectele ar putea fi semnificative la nivel populațional.
Studiul a subliniat că prima parte a adolescenței reprezintă o fereastră critică pentru intervenție. Constatările sugerează necesitatea unor limite adecvate vârstei, a unor programe mai eficiente de alfabetizare digitală și a unor îndrumări parentale clare pentru a reduce riscurile la adresa sănătății mintale.
Cercetările anterioare au arătat că aproape trei sferturi dintre adolescenții australieni se confruntă cu depresie sau anxietate semnificativă clinic, subliniind necesitatea unei prevenții mai ample, dincolo de îngrijirea clinică. Rezultatele acestui studiu oferă un argument suplimentar în favoarea măsurilor adoptate de Australia, care a devenit prima țară ce a interzis utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 16 ani, invocând riscurile crescânde pentru sănătatea mintală a tinerilor.