România, lider european în privința abandonului școlar
România a înregistrat în 2025 cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Aproximativ unul din șase tineri cu vârste între 18 și 24 de ani a renunțat la studii fără a continua educația sau formarea profesională, în timp ce 17 state membre au atins deja obiectivul european de reducere a fenomenului sub pragul de 9%.
Cum arată clasamentul european al abandonului școlar
În anul 2025, 9,1% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din Uniunea Europeană au abandonat școala și nu au continuat studiile sau programele de formare profesională. La nivelul statelor membre, ponderea celor care au părăsit timpuriu educația și formarea profesională a variat de la 2,1% în Croația la 15,5% în România. În general, mai mulți bărbați decât femei renunță devreme la educație și formare profesională. Totuși, numărul celor care abandonează studiile este în scădere pentru ambele sexe. În ultimii 10 ani, ponderea tinerilor bărbați care au părăsit timpuriu educația a scăzut de la 12,5% în 2015 la 10,6% în 2025, iar în cazul femeilor, procentul a coborât de la 9,4% la 7,5%.
Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce rata abandonului școlar timpuriu la sub 9% până în 2030, iar 17 state membre au atins deja această țintă. Cele mai mici procente ale abandonului timpuriu al educației și formării profesionale au fost înregistrate în Croația, Grecia și Irlanda. La polul opus, țările UE cu cele mai ridicate rate ale abandonului timpuriu în 2025 au fost România, Germania și Spania.
Unde trăiesc cei mai mulți tineri care renunță la educație
Locația în care o persoană trăiește – oraș, zonă suburbană sau rurală – influențează proporția celor care abandonează timpuriu educația și formarea profesională. În 2025, cea mai mică pondere a abandonului timpuriu în Uniunea Europeană a fost înregistrată în mediul urban, cu un procent de 8%. În zonele suburbane din UE, rata a ajuns la 10,1%, iar în mediul rural la 9,6%. România, Bulgaria și Danemarca au înregistrat cele mai mari ponderi ale tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care locuiesc în mediul rural și care au decis să își încheie studiile după cel mult absolvirea învățământului gimnazial. Tinerii din România, Spania și Germania se numără printre cei care au abandonat mai devreme educația și locuiesc în orașe sau în zone suburbane.
Abandonul școlar și dificultățile de angajare
Tinerii care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională se confruntă adesea cu dificultăți la intrarea pe piața muncii. În 2024, 46,2% dintre aceștia erau angajați, 30,8% nu aveau un loc de muncă, dar își doreau să lucreze, iar restul de 23,1% nu erau angajați și nici nu căutau un loc de muncă. În 2025, doar Țările de Jos, Malta, Suedia, Cipru, Portugalia, Spania, Danemarca, Germania și Letonia au raportat că cel puțin 50% dintre persoanele care au abandonat timpuriu educația erau angajate. În majoritatea statelor membre, persoanele care au părăsit timpuriu sistemul educațional erau predominant în afara pieței muncii. Cele mai ridicate procente ale acestora au fost înregistrate în Lituania (86,4%), Slovacia (77,9%), Bulgaria (76,7%) și Croația (76,2%).
