Provocările examenului de Bacalaureat 2026 pentru elevii de la profilul real
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă joi, 2 iulie, cu proba scrisă la alegere a profilului și specializării, cea de-a treia evaluare din sesiunea de vară. Absolvenții de la profilul real rezolvă subiectele la disciplina pentru care au optat la înscriere, printre care se numără informatica, fizica sau biologia, iar cerințele sunt concepute pentru a evalua atât cunoștințele dobândite pe parcursul liceului, cât și capacitatea de a le aplica în rezolvarea exercițiilor și problemelor specifice fiecărei materii.
După această probă, sesiunea de vară a Bacalaureatului 2026 se încheie vineri, 3 iulie, cu examenul scris la limba și literatura maternă, susținut de absolvenții care au studiat într-o limbă a minorităților naționale.
Cum se desfășoară proba scrisă
Testarea începe la ora 9:00, iar accesul în sălile de examen este permis până la ora 8:30. Din momentul distribuirii subiectelor, candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor. Potrivit modelelor oficiale publicate de Ministerul Educației, fiecare lucrare este alcătuită din trei subiecte, notate cu câte 30 de puncte, la care se adaugă 10 puncte acordate din oficiu. Cerințele urmăresc atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și aplicarea acestora în rezolvarea unor exerciții și probleme specifice fiecărei discipline.
Subiecte la Bacalaureat 2026 proba la alegere a profilului și specializării, profil real
Structura subiectelor la informatică
Modelul oficial arată că lucrarea este împărțită în trei subiecte care verifică atât cunoștințele teoretice, cât și capacitatea de a realiza algoritmi și programe în limbajul ales (C/C++ sau Pascal). Primul subiect cuprinde itemi obiectivi și exerciții scurte privind algoritmi, structuri repetitive și alternative, tipuri de date, expresii și instrucțiuni de bază. Al doilea subiect urmărește aplicarea cunoștințelor prin completarea unor secvențe de program, analiza algoritmilor, lucrul cu tablouri sau subprograme și identificarea rezultatelor generate de un anumit cod. Ultimul subiect este cel mai complex și presupune elaborarea sau modificarea unor algoritmi, rezolvarea unei probleme de programare și argumentarea soluției propuse, fiind evaluate atât corectitudinea algoritmului, cât și eficiența acestuia.
Structura subiectelor la anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană
Prima parte a lucrării cuprinde exerciții prin care sunt verificate cunoștințele de bază din anatomie, fiziologie, genetică și ecologie umană. Candidații pot avea de completat afirmații, de identificat structuri anatomice, de asociat noțiuni și de răspuns la întrebări cu alegere multiplă. Al doilea subiect conține probleme de genetică și exerciții de aplicare a informațiilor în contexte concrete, inclusiv interpretarea unor date sau scheme. Ultimul subiect presupune redactarea unor răspunsuri argumentate și explicarea unor procese biologice, fiind evaluată utilizarea corectă a limbajului științific și capacitatea de argumentare.
Structura subiectelor la biologie vegetală și animală
Prima parte a lucrării poate cuprinde mai multe tipuri de cerințe care verifică noțiunile fundamentale din programa de biologie. Candidații pot avea de completat afirmații, de identificat structuri și organisme, precum și de asociat diferite noțiuni biologice cu caracteristicile lor. Al doilea subiect constă în probleme care urmăresc aplicarea cunoștințelor în situații concrete, interpretarea unor informații și rezolvarea unor exerciții specifice. Ultima parte a examenului cuprinde exerciții de sinteză și argumentare, prin care elevii trebuie să explice procese biologice și să utilizeze corect terminologia specifică disciplinei.
Structura subiectelor la fizică
Subiectele diferă în funcție de disciplina aleasă din programa de fizică (mecanică, electricitate și electromagnetism, termodinamică sau optică), însă păstrează aceeași structură generală. Prima parte conține exerciții și întrebări care verifică noțiunile teoretice, relațiile dintre mărimile fizice și utilizarea formulelor de bază. Al doilea subiect este alcătuit din probleme numerice și aplicații practice, care presupun efectuarea calculelor, utilizarea corectă a unităților de măsură și interpretarea rezultatelor. Ultimul subiect include probleme mai complexe, în care candidații trebuie să argumenteze etapele de rezolvare, să interpreteze grafice, diagrame sau situații experimentale și să demonstreze capacitatea de aplicare a conceptelor studiate.
Structura subiectelor la chimie
Candidații pot susține examenul la chimie organică sau chimie anorganică, în funcție de profil și specializare, însă structura generală a lucrării este similară. Prima parte cuprinde exerciții de verificare a noțiunilor fundamentale, precum identificarea compușilor chimici, completarea ecuațiilor de reacție, stabilirea configurațiilor electronice sau recunoașterea proprietăților substanțelor. Al doilea subiect este format din probleme de calcul chimic și exerciții de aplicare, care presupun utilizarea relațiilor de calcul, determinarea concentrațiilor, maselor sau volumelor și interpretarea unor procese chimice. Ultimul subiect conține cerințe ample care urmăresc explicarea fenomenelor chimice, argumentarea răspunsurilor și rezolvarea unor situații complexe pe baza cunoștințelor dobândite pe parcursul liceului.
