Guvernul ar putea apela la CCR după solicitarea Înaltei Curți pentru fonduri suplimentare
Guvernul ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce instanța a dat în judecată Executivul pentru neplata salariilor restante ale magistraților. În cadrul bugetului pentru anul 2026, deși sumele erau inițial prevăzute, Ilie Bolojan a decis să redirecționeze banii suplimentari alocați magistraților către ajutoarele pentru pensionari și restanțele primăriilor, cerute de PSD.
„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr. 1844/2/2026 – Curtea de Apel București), prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”, se menționează pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi. Astfel, Executivul analizează oportunitatea sesizării CCR.
Contextul litigiului
În martie, ÎCCJ a acționat în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Restanțele sunt generate de deciziile prin care, în 2023, ÎCCJ și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Guvernul a alocat inițial fonduri, dar a decis ulterior să taie o parte din sumele alocate ÎCCJ. Proiectul de buget pentru 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, o sumă cu aproximativ 50% mai mare față de anul anterior, destinată și plății restanțelor rezultate din hotărâri judecătorești. Totuși, Executivul a amânat plățile, redirecționând fonduri către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Argumentele Guvernului
În nota de informare discutată în ședința de Guvern, autoritățile susțin că ÎCCJ nu poate interveni în modul de distribuire a banilor din bugetul de stat. „Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, se arată în document.
Argumentele Înaltei Curți
În acțiunea în instanță, ÎCCJ a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat. În cererea de chemare în judecată, instanța a afirmat că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
