Proiect de lege pentru modificarea regimului cetățeniei române
Parlamentarii USR din Diaspora, deputatul Iulian Lorincz și senatorul Cătălin Bochileanu, au inițiat un proiect de lege care ar putea transforma profund regimul cetățeniei române. Această inițiativă legislativă oferă cetățenilor străini căsătoriți cu români dreptul de a solicita cetățenia română, chiar dacă nu domiciliază în România.
Proiectul propune modificarea Legii cetățeniei, astfel încât persoanele căsătorite și care conviețuiesc în străinătate cu cetățeni români să poată solicita cetățenia română, cu condiția ca mariajul să fie înregistrat în registrele românești de stare civilă de cel puțin 10 ani. În prezent, legea impune o perioadă îndelungată de ședere în România, fără a lua în considerare situația soților care locuiesc în afara țării.
„România trebuie să fie alături de cetățenii săi, indiferent de locul în care au ales să trăiască. În ultimele decenii, foarte mulți români și-au întemeiat familii în afara granițelor, alături de cetățeni ai altor state, iar statul român are datoria să le respecte această alegere. Nu este firesc ca soții lor să fie excluși de la posibilitatea de a solicita cetățenia română doar pentru că domiciliul familiei este în altă țară. Legătura cu România nu poate fi măsurată doar prin adresa din buletin”, a declarat deputatul Iulian Lorincz.
Senatorul Cătălin Bochileanu a subliniat că proiectul nu relaxează condițiile pentru acordarea cetățeniei, ci elimină o cerință care nu mai corespunde realităților actuale. „Nu acordăm cetățenia mai ușor și nu facem compromisuri în privința verificărilor. Rămân în vigoare toate condițiile privind cunoașterea limbii române, a culturii și civilizației românești, a Constituției și a imnului național, precum și verificările administrative și de securitate. Oferim, însă, familiilor românești din Diaspora șansa de a fi tratate echitabil și aliniem legislația României la practicile existente în numeroase alte state europene”, a adăugat el.
Inițiatorii proiectului au menționat că ideea unei astfel de reglementări a beneficiat de sprijinul unei majorități parlamentare încă din 2022, când Parlamentul a adoptat un proiect similar, dar care a fost declarat neconstituțional. Actuala inițiativă preia observațiile Curții Constituționale și corectează problemele care au dus atunci la respingerea proiectului.
