Cine ar obține voturile românilor în cazul unor alegeri?
Scandalul politic din ultimele luni a generat un interes crescut pentru politică, similar cu cel dintr-o campanie electorală, conform unui sondaj realizat de Agenția de Rating Politic (ARP). Datele sondajului arată o creștere a intenției de vot pentru partidele mari, în timp ce formațiunile mici au pierdut din electorat.
Interesul față de alegeri a crescut, iar mai mulți nehotărâți și-au stabilit o opțiune de vot. ARP observă că afluxul de votanți a avantajat partidele mari, care au crescut sau au rămas constante, în timp ce partidele mici au înregistrat pierderi.
În ceea ce privește intenția de vot, partidul cu cea mai mare cotă este AUR, cu 36,4%. Acesta este urmat de PNL (22,4%), PSD (17,9%), USR (10,5%), UDMR (4,9%) și SOS România (2,9%). Evoluția intenției de vot comparativ cu perioada anterioară crizei (aprilie 2026) arată că unele partide au câștigat simpatizanți, în timp ce altele au pierdut: AUR a crescut de la 35,8% la 36,4%; PSD de la 17,2% la 17,9%; PNL de la 14,2% la 22,4%; USR a scăzut de la 11,2% la 10,5%; SOS România de la 6,2% la 2,9%; și UDMR de la 5,5% la 4,9%.
ARP subliniază că PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER. AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale și primește un mic plus de voturi, în timp ce alte partide „protest” s-au mai stins pentru moment.
PSD își menține capitalul electoral, dar are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. În contrast, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați și ar avea un avantaj în cazul unor alegeri. ARP mai remarcă faptul că PSD continuă să fie prins între blocul populist (AUR) și noul pol de votanți PNL-USR, iar USR resimte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”.
O posibilă „fuziune” între bazinele PSD și AUR (nu între partide) ar forma un bloc electoral uriaș, cele două bazine fiind complementare.
Sondajul ARP a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ pentru România, având o eroare statistică la nivel național de 2,8%.
