Impactul restricțiilor impuse de UE asupra invertoarelor din China în România și în alte țări din estul Europei
Noile restricții impuse de Uniunea Europeană privind finanțarea proiectelor care utilizează invertoare fabricate în China amenință să încetinească sau chiar să blocheze dezvoltarea energiei regenerabile în România și în alte state din Europa Centrală și de Est. Companiile și investitorii din sector avertizează că aceste măsuri vor avea un impact semnificativ, România fiind identificată printre piețele cele mai afectate, conform unei analize realizate de Wood Mackenzie.
Uniunea Europeană își propune să reducă dependența de China în industriile strategice, însă continuă să se bazeze pe lanțurile de aprovizionare chineze pentru tehnologiile esențiale tranziției verzi. În luna mai, Comisia Europeană a decis că proiectele finanțate din fonduri europene nu vor mai putea utiliza invertoare provenite din țări considerate cu risc ridicat, inclusiv China, invocând motive de securitate.
Componente esențiale
Invertoarele sunt componente esențiale în sistemele de energie solară, eoliană și de stocare a energiei, iar China furnizează aproximativ 70% din necesarul Europei. Într-o scrisoare adresată pe 7 iulie președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 36 de companii și investitori au subliniat că restricțiile vor afecta în special Europa Centrală și de Est, unde investițiile în energie regenerabilă depind în mare măsură de fonduri publice.
Semnatarii avertizează că măsura riscă să „încetinească, iar în unele piețe chiar să oprească tranziția energetică în întreaga regiune”. De asemenea, se menționează că producția europeană de invertoare nu este suficientă pentru a înlocui rapid componentele chinezești, ceea ce va conduce la creșterea costurilor și întârzieri în implementarea proiectelor. Lipsa unor reguli clare privind aplicarea interdicției determină deja amânarea deciziilor de finanțare.
Estimări și propuneri
Compania de consultanță Wood Mackenzie estimează că, în perioada 2026-2030, restricțiile europene vor obliga aproximativ 14% dintre proiectele solare și 12% dintre proiectele de stocare a energiei din Europa, care ar fi utilizat invertoare chinezești, să găsească furnizori alternativi. România, Cehia și Grecia sunt identificate drept piețele cele mai expuse acestor efecte.
În locul interdicției, reprezentanții industriei propun ca Uniunea Europeană să introducă reguli care să limiteze accesul producătorilor străini la invertoarele deja instalate în rețelele europene. Aceste echipamente pot fi accesate de la distanță de producător pentru actualizări software, ceea ce a alimentat preocupările privind securitatea. Totuși, o parte dintre oficialii europeni consideră că această soluție nu ar oferi suficiente garanții împotriva unor eventuale interferențe externe.
