Ecoul lui Marine Le Pen la summitul NATO: Viitorul moștenirii lui Macron în fața noului lider de la Élysée
Emmanuel Macron a părăsit ultimul său summit NATO fără fast, o situație potrivită pentru un președinte a cărui moștenire în domeniul apărării este amenințată de constrângerile fiscale și de perspectiva unui succesor de extremă dreaptă. Președintele francez a adoptat adesea o atitudine discretă la summiturile alianței, dar, în cei aproape zece ani de mandat, el a consolidat poziția Franței ca putere de frunte în cadrul NATO, desfășurând forțe franceze la granița cu Rusia și insistând asupra necesității de a se baza mai puțin pe SUA și de a spori independența Europei. La finalul summitului, Macron a declarat: „Summitul a arătat clar că europenii investesc din ce în ce mai mult și iau din ce în ce mai multe măsuri pentru a se apăra. Eu, unul, susțin acest lucru de nouă ani.”
Moștenirea președintelui francez în domeniul apărării, definită de o reorientare către Europa, este marcată de o creștere a cheltuielilor de apărare și de primele etape ale includerii țărilor europene în forța de descurajare nucleară a Franței. Cu toate acestea, pe măsură ce mandatul său se apropie de sfârșit, două forțe — limitele bugetare și extrema dreaptă — aruncă o umbră asupra acestor realizări.
Marine Le Pen, lidera de extremă dreaptă, se află în fruntea sondajelor și a afirmat clar că Franța își va reduce semnificativ rolul în cadrul NATO și al Uniunii Europene dacă va câștiga alegerile. „Orientarea către Europa a avut loc, iar viitorul președinte va trebui să decidă dacă va continua sau va respinge această linie de acțiune”, a declarat Elie Tenenbaum, directorul centrului de studii de securitate IFRI, cu sediul la Paris.
Cu mai puțin de un an înainte de încheierea mandatului său, președintele francez începe o serie de „cântece de lebădă”. Ultimul său summit NATO va fi urmat de ultimul său discurs adresat forțelor armate înainte de Ziua Bastiliei, urmat de o reuniune a „Coaliției celor dispuși” pentru a aduna aliații Ucrainei. După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Franța și-a consolidat prezența pe flancul estic, conducând forțele NATO în România și la Ankara.
Macron a subliniat că Franța joacă un rol cheie în înlocuirea echipamentului militar pe care SUA îl retrag din NATO, acoperind 80% din nevoile maritime generate de repoziționarea acestora. O președinție condusă de Le Pen ar anula multe dintre realizările lui Macron, ea planificând retragerea Franței din comanda integrată a NATO și reorientarea alianței către combaterea islamismului radical.
Oricine va deveni președinte anul viitor va trebui să se confrunte cu deteriorarea finanțelor publice ale Franței. Franța intenționează să aloce puțin peste 2,5% din PIB pentru apărare până în 2030, departe de ținta NATO de 3,5% stabilită pentru 2035. În timp ce cheltuielile militare ale Franței se vor dubla până la 63,3 miliarde de euro până în 2027, Germania va ajunge la 109,7 miliarde de euro anul viitor.
Generalul-șef al Franței, Fabien Mandon, a avertizat că există un risc real ca Berlinul să depășească Parisul ca primă putere militară a continentului. Dificultățile financiare au subminat ambițiile lui Macron, care a anunțat că Franța va desfășura mai multe ogive nucleare, dar nu și-a extins marina sau flota aeriană din cauza lipsei de fonduri.
Summitul NATO a reprezentat pentru Macron o confirmare a angajamentului său față de o Europă care investește și își apără suveranitatea și autonomia strategică. „Iată-ne acum acolo”, a postat el pe rețelele sociale.
