Furtunile de nisip au atins cote istorice în 2025
Furtunile de praf au atins niveluri record în 2025 în unele regiuni ale lumii, în special în China și de-a lungul frontierei dintre Statele Unite și Mexic, conform unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). Aceste evenimente au avut un impact semnificativ asupra sănătății publice și mediului, perturbând activitatea economică și transporturile.
Concentrația medie anuală globală de praf de la suprafață a rămas aproape la același nivel ca în 2024; totuși, au existat disparități regionale semnificative. Cele mai mari concentrații de praf au fost înregistrate în depresiunea Bodele din Ciad, o regiune activă în emisii de praf, iar Africa de Nord și Orientul Mijlociu s-au confruntat cu furtuni majore care au degradat calitatea aerului și au redus vizibilitatea.
În China, a avut loc cea mai severă furtună de praf din ultimul deceniu, caracterizată prin intensitate, extindere geografică și durată. O furtună provenită din Mongolia a afectat regiunea în aprilie 2025, iar concentrația pe oră de particule inhalabile (PM10) a depășit recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Furtunile de praf și de nisip au un impact negativ asupra sănătății umane, reduc productivitatea agricolă și perturbă transportul terestru și aerian, exercitând presiune asupra sistemelor de alimentare cu apă și energie și afectând ecosistemele.
În regiunea deșertică de la granița dintre Mexic și Statele Unite, furtunile de praf au fost extrem de frecvente și intense, orașul El Paso din Texas înregistrând 50 de zile de furtuni de praf în 2025, mai mult decât dublul mediei anuale.
În fiecare an, aproximativ două miliarde de tone de praf sunt eliberate în atmosferă, iar acest praf poate fi transportat pe distanțe de sute și chiar mii de kilometri. Principalele surse globale de praf se află în regiuni aride și semiaride, în special în deșerturi precum Sahara, Gobi și deșertul din Arabia.
Furtunile de praf și nisip afectează peste 150 de țări și sunt în mare parte naturale; însă, gestionarea deficitară a terenurilor, secetele și degradarea mediului contribuie din ce în ce mai mult la intensificarea acestui fenomen.
