Paradox în Capitală: De ce Primăria nu reușește să întărească clădirile cu bulină roșie
Primăria București a semnalat o „situație absurdă” în care consolidarea locuințelor cu risc seismic, finanțată din fonduri europene, este blocată de unele familii de proprietari. Municipalitatea se confruntă cu două cazuri în care majoritatea locatarilor doresc să participe la program, dar se întâlnesc cu opoziția câtorva familii. Primăria a anunțat că situația va fi rezolvată în instanță.
„Situație absurdă! Vrem să consolidăm, cu fonduri nerambursabile, blocuri de locuințe aflate în risc seismic I. Majoritatea locatarilor își doresc, dar 10% se opun și blochează proiectul”, a declarat Primăria București.
Proprietarii care se opun consolidării invocă diverse motive, precum preocuparea că activitatea comercială de la parterul blocului va suferi pe perioada lucrărilor, pierderile financiare din chirii pentru apartamentele închiriate sau regretul cheltuielilor recente pentru renovări.
Conform oficialilor primăriei, un exemplu este blocul de locuințe de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii doresc consolidarea și au fost relocate, în timp ce alte 8 familii refuză să plece, blocând astfel proiectul. „Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor făcute cu pregătirea acestui proiect”, a adăugat municipalitatea.
Un alt proiect de consolidare întâmpină dificultăți la un imobil de pe Calea Victoriei, unde dintr-un total de 90 de familii, 70 doresc consolidarea, iar 20 se opun. Din cauza acestora, blocul nu poate fi consolidat.
„Asociațiile de proprietari sunt cele care vin către noi și ne solicită consolidarea imobilului. Pentru a intra în program, trebuie să existe o hotărâre a asociației, semnată de 50% + 1 din proprietari. Legea nu spune, însă, cum pot fi convinși restul locatarilor, care refuză să-și elibereze locuințele pe perioada lucrărilor”, a precizat Primăria.
Reprezentanții Primăriei au subliniat că consolidarea unui bloc este o lucrare mult mai complexă și costisitoare decât reabilitarea, având o durată de obicei de doi ani, perioadă în care se asigură GRATUIT relocarea sau cazarea proprietarilor în locuințe de necesitate sau în chirii decontate. Circa 90% din costuri sunt acoperite de fonduri nerambursabile, restul fiind suportat de Primăria București, cu recuperarea banilor de la proprietari într-un interval de timp de până la 15 ani.
„Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit 10.000 – 15.000 de euro (eșalonat în 5 până la 15 ani). Este vorba despre siguranța celor care locuiesc aici, dar și a trecătorilor. La un cutremur mare, imobilele riscă să se prăbușească”, au concluzionat oficialii Primăriei București.
