China construiește cel mai mare baraj din lume pe Platoul Tibetan
China dezvoltă un sistem de baraje pe Platoul Tibetan, cu scopul de a genera anual mai multă energie hidroelectrică decât întreaga producție a Statelor Unite din 2024. Megaproiectul Motuo, estimat la costuri de până la 168 de miliarde de dolari, este amplasat într-una dintre cele mai active regiuni seismice ale lumii și ar putea afecta sute de milioane de oameni din India și Bangladesh prin modificarea debitului și reducerea cantității de sedimente transportate de fluviul Brahmaputra.
Importanța Platoului Tibetan
Platoul Tibetan, situat la aproximativ 4.500 de metri deasupra nivelului mării, este sursa principală a unor fluvii esențiale pentru Asia, inclusiv Fluviul Galben, Yangtze, Yarlung Tsangpo (cunoscut ca Brahmaputra în India) și Lancang (Mekong în aval). Aproape două miliarde de oameni depind de aceste ape, inclusiv locuitorii celor mai populate două țări, China și India. Această regiune este denumită „acoperișul lumii” și „turnul de apă al Asiei”.
Detalii despre proiectul Motuo
Proiectul principal al guvernului chinez, megabarajul Motuo sau Medog, este construit pe râul Yarlung Tsangpo, iar lucrările au început oficial în iulie 2025. Se estimează că sistemul va fi finalizat în mai puțin de un deceniu și va produce aproximativ 300 de terawați-oră de energie pe an, de trei ori mai mult decât Barajul celor Trei Defileuri de pe Yangtze.
„Avem o Chină modernă și puternică, foarte încrezătoare că poate îmblânzi natura”, a declarat Tenzin Norgay, cercetător în cadrul organizației International Campaign for Tibet. Cu toate acestea, experți precum Jagannath Panda, șeful Centrului pentru Asia de Sud și regiunea Indo-Pacific, avertizează că acest proiect reprezintă un pericol pentru întreaga regiune a Himalayei, în special pentru India și Bangladesh.
Riscuri seismice și impactul asupra mediului
Platoul Tibetan este cunoscut pentru activitatea seismică intensă, iar cutremurele recente au afectat deja barajele din regiune. Crearea marilor rezervoare și lucrările de construcție pot declanșa activitate seismică suplimentară. Alte riscuri includ lacurile glaciare care s-ar putea elibera brusc, provocând inundații catastrofale.
Proiectul Motuo va modifica debitul natural al râului, afectând comunitățile din aval și putând duce la o reducere semnificativă a sedimentelor transportate, esențiale pentru agricultura regiunilor din aval. Brahmaputra asigură 30% din rezervele de apă dulce ale Indiei și este vital pentru agricultura din Bangladesh.
Consecințele sociale și culturale
Strămutarea populației și scufundarea siturilor culturale sunt considerate cele mai mari probleme legate de proiect. Deși impactul nu va atinge amploarea celui de la Barajul celor Trei Defileuri, unde au fost strămutate 1,3 milioane de persoane, peste 130 de milioane de oameni depind direct de fluviul Brahmaputra.
Controlul resurselor de apă
Modificările debitului vor oferi Chinei un control semnificativ asupra surselor de apă, ceea ce ar putea afecta grav țările din aval. Experții subliniază că lipsa de transparență din partea autorităților chineze alimentează temerile statelor vecine. Politicienii indieni au avertizat că barajul ar putea transforma râul într-o armă, cu riscuri de reducere deliberată a debitului sau de eliberare bruscă a apei.
Viitorul hidroenergetic al Chinei
China își propune să extindă capacitățile de hidroenergie pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. Deși hidroenergia este adesea considerată „verde”, impactul asupra ecosistemelor râurilor și emisiile de gaze cu efect de seră generate de descompunerea vegetației în rezervoare sunt aspecte de care trebuie ținut cont. În plus, experții susțin că Platoul Tibetan are un potențial eolian și solar uriaș, care rămâne neexploatat.
În concluzie, proiectul Motuo are implicații profunde pentru securitatea alimentară, resursele de apă și stabilitatea regională, iar lipsa de dialog și transparență între China și țările din aval complică și mai mult situația.