Frumusețile naturii, legătura familială și zâmbetele: cum circulă informațiile false pe rețelele sociale
O informație falsă, repetată de zeci sau chiar sute de ori, poate ajunge să pară adevărată. Postările care par să vină din surse diferite au, de fapt, texte identice, uneori cu greșeli identice. Acestea se multiplică la infinit și într-un interval de timp foarte scurt. Unele pagini strâng mai întâi audiență cu divertisment sau conținut religios, apoi brusc își schimbă numele și încep să distribuie conținut politic. Termeni precum „șoc”, „groază”, „detalii de ultimă oră” sunt folosiți pentru a atrage un click, fenomen cunoscut ca fiind clickbait. În spatele unor postări aparent banale se pot ascunde rețele întregi de pagini cu scopuri diferite, unele căutând câștiguri din publicitate, altele încercând să amplifice o narațiune și să influențeze percepția publicului.
Matei Vrabie, manager de programe Funky Citizens, afirmă: „Noi am observat că un mesaj simplu, care poate, să zicem, la final are «detalii în primul comentariu» sau «detalii de ultimă oră. Șoc! Groază», lucruri care deja activează publicul când se uită la ele, noi încercăm să mergem puțin mai departe și atunci când găsim un mesaj de genul, putem să descoperim și rețeaua”. Specialiștii urmăresc astfel de indicii și discută despre „trigger”, un stimul care provoacă o reacție emoțională imediată, determinând utilizatorii să deschidă sau să distribuie o postare.
Matei Vrabie adaugă: „Undeva la 600.000 de postări noi analizăm la două săptămâni, și jumătate dintre ele, aproximativ jumătate sau, uneori, chiar mai mult de jumătate dintre aceste postări sunt identice, adică au același text, nu schimbă nici măcar o virgulă”. În timpul summitului de la Ankara, un mesaj cu textul „De ce mai apărăm Europa? Trump lansează cel mai dur atac la adresa aliaților NATO” a apărut pe o pagină de Facebook, însoțit de o poză cu Donald Trump. Același text a fost publicat de zeci de pagini într-un interval de câteva minute, schimbându-se doar numele paginii. Denumiri precum „Natura cu frumusețile ei”, „Familia” sau „Doza de râs” ascund, de fapt, același mesaj multiplicat.
Mihai Vacariu, coordonator la Centrul de Informare Strategică și Combatere a Dezinformării Strategius, subliniază: „Trebuie să vedem ce se ascunde în spatele acestor narațiuni, unde trebuie să ajungă aceste narațiuni și ce sentimente sau emoții să genereze pentru a determina ulterior un anumit comportament”. Cantitatea de postări contează, iar specialiștii descriu acest fenomen prin termenul „overflow”, care se referă la amplificarea artificială a unui subiect prin publicarea rapidă a sute de postări.
Matei Vrabie explică: „Când postezi 200, 300 de postări într-un interval foarte scurt, tu beneficiezi în momentul respectiv de un «overflow». Conținutul respectiv este amplificat artificial și ajunge în feed-ul mai multor oameni. De aceea, când ne uităm și la paginile respective, acestea au milioane de urmăritori, foarte multe aprecieri și distribuiri”. Emoția joacă un rol important în manipulare, iar Mihai Vacariu adaugă: „De exemplu, în fața fricii, se renunță la rațiune și intră mintea în sistem de supraviețuire. Atunci acesta devine adevărul, ceea ce te face pe tine să supraviețuiești, nu ceea ce te face pe tine să gândești rațional”.
Aceste rețele pot genera venituri prin traficul pe care îl aduc către diferite site-uri și pot fi folosite pentru răspândirea rapidă a unor narațiuni către un public cât mai numeros. Pagini care astăzi publică rețete sau conținut de divertisment pot arăta cu totul diferit peste câteva luni. Matei Vrabie observă: „Putem avea schimbări de 20, 30, 40 de ori în ultimii ani. Lucrul acesta ne demonstrează că paginile care nu au treabă cu politica, paginile religioase sau de divertisment ajung să publice anumite citate sau spețe care se întâmplă în România, cu spectru politic”.
Atunci când publicul este deja fidel, se poate realiza o schimbare bruscă a mesajului, un moment denumit „switch”. Matei Vrabie explică: „Atunci ne dăm seama că audiența a fost creată pe un anumit subiect, dar la un moment dat s-a făcut un «switch», s-a apăsat un buton și astfel se schimbă narativa”.
Există semnale care pot ridica semne de întrebare pentru utilizatori, cum ar fi creșterea foarte rapidă a numărului de postări sau comentarii provenind din regiuni îndepărtate, care sugerează existența unor conturi plătite ce acționează grupat. Mihai Vacariu menționează: „Tot ce devine foarte viral, într-un timp foarte scurt, trebuie pus sub semnul întrebării”.
În Republica Moldova, identificarea acestor rețele face parte din activitatea unei instituții specializate în comunicare strategică și combaterea dezinformării. Ana Revenco, director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), explică: „Specialiștii noștri urmăresc cum este construită și distribuită operațiunea ostilă. Folosirea coordonată a conturilor neautentice, plantarea mesajului pe platforme obscure, mutarea lui către presă aparent credibilă, clonarea identității și instituțiilor media, folosirea organizațiilor pseudocivice, micro-targetarea unor comunități, producerea de falsuri cu inteligența artificială, multe altele. După identificare, stabilim actorii, infrastructura, publicul vizat și efectul urmărit. Alertăm instituțiile competente, formulăm opțiuni de răspuns și pregătim comunicarea publică”.
Pentru utilizator, totul poate începe cu o singură postare. În spatele ei pot exista alte zeci sau sute cu același text și mesaj, iar rețelele se adaptează rapid, urmărind subiectele aflate în atenția publicului.
