Decizia Curții de Apel București: Acuzațiile DIICOT în cazul Pașca au fost anulate
Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorul a stabilit că Pașca și membrii familiei sale trebuie cercetați în libertate, contrar opiniei unui alt magistrat de la Tribunalul București, care a considerat că există „suspiciuni rezonabile” de vinovăție.
Din motivarea deciziei reiese că, „cel puțin la prima vedere”, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. Judecătorul a subliniat că teza exploatării victimelor nu poate fi susținută raportat la probatoriul administrat.
Judecătorul a explicat că, pentru a dovedi că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, procurorul ar fi trebuit să arate că, începând din anul 2020, Pașca și familia sa ar fi folosit sumele de bani primite din donații pentru a-și însuși o bună parte din acestea. Judecătorul a menționat că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază, deși existau „deficiențe” în acordarea acesteia.
Curtea de Apel a constatat că persoanele vătămate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, de activități recreative și de asistență în realizarea activităților curente. Aceasta a menționat că, deși existau lacune, acestea se datorau „lipsei resurselor financiare” și nu faptului că inculpații își însușeau banii de care pacienții beneficiau.
Judecătorul a arătat că suma de 498 de lei pe lună, echivalentul a 16,6 lei pe zi, pentru fiecare pacient era „extrem de mică”, insuficientă pentru a acoperi cheltuielile aferente întreținerii unei persoane, inclusiv hrana și îngrijirea medicală. Acesta a subliniat că ajutoarele primite de la stat nu le-ar fi permis persoanelor vulnerabile să trăiască în condiții mai bune decât cele asigurate de familia lui Viorel Pașca.
De asemenea, judecătorul a explicat că retragerea sumelor de bani pe care persoanele internate le primeau pe card nu constituie o formă de exploatare, având în vedere că aceste sume erau insuficiente pentru supraviețuirea beneficiarilor. Eforturile pentru obținerea actelor de identitate și a certificatelor de încadrare în grad de handicap au fost considerate demersuri normale și necesare.
În concluzie, Curtea de Apel București a stabilit că acuzațiile DIICOT nu se susțin și că nu există indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.
