Decizia CCR privind noua lege ANI amânată
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru luni, 17 august, o decizie referitoare la sesizările de neconstituționalitate legate de noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan.
Controversele din jurul mandatelor aleșilor
Una dintre principalele mize ale contestațiilor se referă la retroactivitatea sancțiunilor, cunoscută sub denumirea de Amendamentul „Fritz”. Cea mai controversată prevedere stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior adoptării noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea articolului 15 din Constituție, susținând că legea ar trebui să dispună doar pentru viitor, fără a adăuga sancțiuni noi pentru fapte deja finalizate sub vechea legislație. Această prevedere a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, referindu-se la primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și la alți aleși locali aflați în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață
Cea de-a doua problemă majoră se referă la obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese pentru partenerii de viață ai demnitarilor, conform Amendamentului „Grădinaru”. Noua lege extinde această obligație către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, însă nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație. Aceasta lasă persoanele vizate în incertitudine, forțându-le să se „autocalifice” ca subiecți ai legii pentru a evita amenzi. Susținătorii legii, inclusiv președintele, argumentează că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, încălcând standardele CJUE și CEDO.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este un jalon critic în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la 31 august. Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii. Contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici” și că o lege viciată ar afecta oricum jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Precedente și riscuri internaționale
Disputa are loc într-un context în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
