România, captivă în mrejele costurilor ridicate ale energiei
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă va pune presiune suplimentară pe sistemul energetic românesc, însă expertul în energie Otilia Nuțu afirmă că producția eoliană și cea solară pot contribui la compensarea deficitului. România a pierdut timp important din cauza întârzierilor în dezvoltarea rețelelor și a proiectelor de stocare, iar autoritățile sunt îndemnate să accelereze investițiile.
Otilia Nuțu subliniază că, deși oprirea Unității 2 va fi resimțită, producția din surse regenerabile poate ajuta la atenuarea impactului acestei pierderi. România se confruntă cu probleme semnificative în dezvoltarea rețelelor, stocarea energiei și integrarea noilor capacități de producție. Expertul consideră că întârzierile proiectelor care ar putea ajuta la gestionarea surplusurilor și deficitului de energie reprezintă o provocare majoră.
Un aspect important subliniat de Nuțu este situația Complexului Energetic Oltenia, unde aceasta consideră că „băieții deștepți” care „căpușează” compania împiedică închiderea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu surse mai curate. Ea afirmă că România vinde energie ieftin în perioadele de surplus și cumpără la prețuri mai mari în perioadele de deficit, ceea ce reprezintă un semnal pentru investitorii interesați de capacitățile de stocare.
Întârzierile în investițiile pentru stocarea energiei sunt cauzate atât de cadrul legislativ, cât și de întârzierile administrative. Proiectele de stocare sunt blocate din cauza lipsei avizelor de racordare la rețea sau a licențierii de la ANRE. Oprirea Unității 2 de la Cernavodă, care va duce la indisponibilizarea a aproximativ 700 de megawați, va amplifica aceste probleme.
Otilia Nuțu sugerează că România ar trebui să dezvolte proiecte care combină energia solară, eoliană și stocarea, având în vedere tendințele globale. Comparând situația României cu cea a Bulgariei, expertul a remarcat că Bulgaria a avansat mai rapid în dezvoltarea rețelelor și noilor capacități, ceea ce a dus la un avantaj competitiv.
Pentru a recupera decalajul, este esențial ca România să accelereze investițiile în rețele. Unele proiecte de racordare sunt întârziate cu până la 15 ani, iar autoritățile ar trebui să simplifice reglementările care îngreunează dezvoltarea proiectelor energetice.
Printre soluțiile propuse de expert se numără instalarea de panouri fotovoltaice flotante pe lacurile de acumulare, care ar putea reduce evaporarea apei și produce energie. De asemenea, este sugerată instalarea panourilor solare deasupra parcărilor și pe terenuri agricole, pentru a proteja culturile și a crește producția de energie.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă vine într-un moment dificil pentru sistemul energetic românesc, după ce și Unitatea 1 a fost oprită. În acest context, dezvoltarea rapidă a producției din surse regenerabile, a capacităților de stocare și a rețelelor de transport și distribuție devine o provocare majoră pentru autorități.
