Controversă în Parlament: Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR stârnește cereri de anchetă din partea PACE
Grupul parlamentar PACE – Întâi România va solicita, luni, înființarea unei comisii de anchetă privind presupusa întâlnire dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Inițiatorii subliniază că demersul nu reprezintă un atac la adresa unei instituții sau persoane, ci exercitarea unei atribuții constituționale a Senatului.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Discuțiile ar fi avut loc în contextul în care CCR urmează să reia luni dezbaterile asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind Legea integrității.
Scopul comisiei este de a investiga împrejurările organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, desfășurată în incinta Parlamentului României, precum și evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia. „Activitatea Comisiei are ca obiect exclusiv stabilirea faptelor și împrejurărilor exterioare activității jurisdicționale a Curții Constituționale și evaluarea eventualelor consecințe instituționale asupra principiilor separației și echilibrului puterilor în stat, independenței jurisdicției constituționale, transparenței instituționale și colaborării loiale dintre autoritățile publice”, se arată în documentul semnat de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului.
Comisia de anchetă va avea următoarele atribuții:
- stabilirea datei, duratei, locului și împrejurărilor în care a avut loc întâlnirea dintre premier și președinta CCR;
- identificarea persoanelor care au inițiat, solicitat, organizat, intermediat sau facilitat întâlnirea;
- stabilirea împrejurărilor în care a fost utilizat biroul oficial al președintelui Senatului;
- verificarea caracterului oficial, instituțional, politic sau privat al întâlnirii și a existenței unor documente referitoare la organizarea acesteia;
- verificarea, în condițiile legii, a existenței și păstrării înregistrărilor sistemelor de securitate și supraveghere aferente zonelor relevante;
- identificarea eventualelor comunicări instituționale între Guvern, Parlament și CCR referitoare la organizarea întâlnirii;
- stabilirea dacă, înainte, în timpul sau după întâlnire, au existat comunicări referitoare la cauze aflate pe rolul CCR;
- stabilirea eventualei legături dintre momentul întâlnirii și cauzele de interes public major aflate pe rolul CCR;
- evaluarea eventualelor consecințe asupra independenței și imparțialității CCR;
- verificarea respectării principiului separației și echilibrului puterilor în stat;
- formularea unor propuneri legislative, regulamentare, administrative sau instituționale pentru asigurarea transparenței relațiilor dintre reprezentanții Executivului și autoritățile cu atribuții jurisdicționale constituționale.
Comisia ar urma să fie compusă din 13 membri, respectând configurația politică a Senatului: PSD – 4 senatori, AUR – 3 senatori, PNL – 2 senatori, USR – 2 senatori, PACE – Întâi România – 1 senator, UDMR – 1 senator.
Ce a spus CCR despre întâlnire
CCR precizează că președinta instituției, Elena-Simina Tănăsescu, nu a discutat cu premierul interimar Ilie Bolojan cauze aflate pe rolul Curții, în urma informațiilor apărute în presă despre o întâlnire între cei doi. Curtea nu a negat însă că întâlnirea a avut loc.
„Ca urmare a solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media și în vederea unei corecte informări a opiniei publice, facem următoarele precizări: Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”, a transmis CCR.
CCR urmează să se pronunțe pe Legea integrității
Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, pronunțarea asupra sesizărilor formulate față de legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Președintele Nicușor Dan a susținut, în sesizarea publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, că actul normativ a fost adoptat de Parlament cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Una dintre criticile formulate vizează sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă în lege în legătură cu obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese. „Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la «soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți», sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21”, arată sesizarea președintelui.
Nicușor Dan critică lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea momentului în care o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic și susține că această formulare afectează previzibilitatea legii. O sesizare împotriva actului normativ a fost depusă săptămâna trecută și de mai mulți senatori PNL și USR.
