România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în investițiile în educație
Cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră constantă față de 2022, conform datelor publicate de Eurostat. România se află pe ultimul loc în acest clasament, cu un procent de doar 3% din PIB dedicat educației.
În rândul statelor membre, cele mai ridicate cheltuieli publice pentru educație, ca procent din PIB, au fost înregistrate în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). La polul opus, pe lângă România, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în Grecia (3,3%) și Malta (3,4%).
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile publice pentru educație au scăzut ușor, cu 0,3 puncte procentuale, în 2023 comparativ cu 2020, când s-au situat la 5% din PIB, acesta fiind anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educație de la începutul colectării datelor statistice, în 2012.
Referitor la structura cheltuielilor, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat în 2023 cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ. În schimb, în România și Belgia, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor.
În peste jumătate dintre țările UE pentru care sunt disponibile date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor cu instituțiile de învățământ în 2023 au fost destinate salariilor profesorilor. Totuși, aceste salarii au reprezentat o pondere mai mică (40% până la 50% din cheltuieli) în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, în timp ce Estonia (37,6%) și Malta (36,9%) s-au situat sub acest interval.
