Președintele ANI: Organizația se confruntă din când în când cu influențe din partea mediului politic
Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Bogdan Sticlosu, a declarat că instituția este uneori supusă presiuni din partea mediului politic. El a subliniat că ANI nu se limitează doar la evaluarea incompatibilităților și a conflictelor de interese, având atribuții importante în protecția avertizorilor în interes public, precum și responsabilități legate de restricțiile pre- și postangajare.
„Relația cu mediul politic este una care trebuie privită cu foarte multă atenție. Consider că instituția este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic, atât prin intermediul spațiului public și al mass-media, cât și prin diferite mecanisme administrative și birocratice. Nu cred însă că rolul instituției este să intre într-o dispută cu mediul politic. Rolul nostru este să rămânem independenți, obiectivi și să aplicăm legea în mod egal, indiferent de persoana, funcția sau afilierea politică a celui evaluat”, a afirmat Sticlosu.
În anul 2025, la ANI au fost transmise aproximativ 850.000 de declarații de avere și de interese, depuse de circa 350.000 de deponenți unici. Sticlosu a explicat că diferența dintre cele două cifre se datorează obligației de a depune declarații în mai multe situații: la numirea sau intrarea în funcție, anual și la încetarea exercitării funcției sau a mandatului, ceea ce înseamnă că aceeași persoană poate depune mai multe declarații într-un singur an.
Președintele ANI a menționat, de asemenea, că agenția utilizează o soluție de Big Data care permite analiza automatizată a declarațiilor de avere și de interese, facilitând identificarea situațiilor care necesită o analiză suplimentară. „În prezent, sistemul operează pe baza a aproximativ 10–12 tipuri de alerte, iar una dintre direcțiile importante de dezvoltare este extinderea acestor alerte, inclusiv în ceea ce privește restricțiile pre- și postangajare”, a adăugat Sticlosu.
Recent, Curtea Constituțională a României a decis asupra noii Legi a integrității, contestată de USR și PNL, precum și de președintele Nicușor Dan. CCR a declarat constituțional „Amendamentul Fritz”, în timp ce amendamentele care obligau partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare au fost respinse ca neconstituționale.
