Dronele: noua soluție a UE în lupta împotriva dăunătorilor – avantaje și provocări ale reformei de la Bruxelles
Comisia Europeană intenționează să relaxeze interdicția privind utilizarea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor, ca parte a unei reforme extinse a normelor europene în acest domeniu. Susținătorii propunerii afirmă că tehnologia dronelor permite tratarea precisă a zonelor afectate, reducerea cantității de substanțe chimice și limitarea costurilor, având în același timp un impact redus asupra mediului.
Folosirea dronelor agricole a crescut rapid la nivel global începând din anii 2010, transformându-se într-un instrument agricol obișnuit. Cu toate acestea, fermierii europeni pot utiliza dronele pentru pulverizarea pesticidelor doar în situații foarte specifice, conform legislației actuale. Bruxelles-ul vizează acum modificarea acestor reguli, iar propunerea beneficiază de susținerea statelor membre, care au cerut o reformă în acest sector în ultimii ani.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a declarat că „Europa dispune de talentul și tehnologia necesare pentru a deveni lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de ele.” Utilizarea dronelor în agricultură este reglementată de legislația aeronautică și de o directivă din 2009 privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care interzice pulverizarea aeriană.
Acest cadru legislativ a fost creat pentru a limita dispersarea substanțelor pulverizate, contaminarea mediului și riscurile de expunere generate de aeronavele folosite pentru stropirea culturilor. Normele au fost adoptate înainte ca dronele să devină instrumente agricole utilizate pe scară largă. În prezent, autoritățile naționale pot permite utilizarea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor în zone unde aplicarea directă este dificilă sau periculoasă, cum ar fi podgoriile terasate din Portugalia și livezile din Tirolul de Sud.
Susținătorii reformei argumentează că actuala procedură de autorizare este greoaie și că avantajele dronelor depășesc situațiile excepționale în care acestea pot fi utilizate acum. Dronele pot scana terenurile agricole, pot identifica dăunătorii și deficitul de apă și pot aplica îngrășămintele și pesticidele cu o precizie superioară. Această abordare ar putea reduce consumul de substanțe chimice și costurile, limitând în același timp efectele asupra mediului și sănătății.
CropLife, o organizație de lobby a industriei pesticidelor, a subliniat că dronele funcționează în principal cu baterii, astfel producând mai puține emisii decât tractoarele. Ministerul ceh al Agriculturii a observat o creștere constantă a interesului fermierilor pentru această tehnologie, accentuată de necesitatea de a reduce riscurile asociate utilizării pesticidelor. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Vojtěch Bílý, a menționat că dronele pot contribui la reducerea cantității de produse aplicate, limitând efectele acestora asupra organismelor non-vizate și menținând competitivitatea producției agricole.
Comisia Europeană recunoaște, totuși, că există „lacune importante în materie de cunoștințe” privind utilizarea în siguranță a dronelor agricole. În prezent, nu se știe exact cât de departe se pot dispersa pesticidele pulverizate și ce tipuri de drone pot aplica substanțele chimice cu cea mai mare precizie. Restricțiile actuale îngreunează testarea și obținerea de informații suplimentare. Comisia a menționat nemulțumirile sectorului, care consideră că „dronele reprezintă tehnologia cel mai mult împiedicată de actualul cadru legislativ, deși ar putea contribui la utilizarea mai durabilă a pesticidelor.”
Organizațiile de mediu cer autorităților să acționeze cu prudență înainte de a permite pulverizarea cu drone pentru categorii extinse de pesticide. Criticii aduc în discuție riscurile pentru protecția datelor, precum și posibilele inegalități dintre marile exploatații agricole și fermele mici din cauza costurilor ridicate ale tehnologiei.
Comisia pregătește o strategie digitală pentru agricultură, ce va fi prezentată până la sfârșitul anului, având ca scop poziționarea Europei în fruntea tranziției către agricultura de precizie. Hansen a afirmat că „inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația.”
O primă tentativă de reformare a legislației privind dronele a eșuat din cauza disputelor politice legate de legea europeană pentru reducerea utilizării pesticidelor, retrasă în 2024. În decembrie aceluiași an, 15 capitale europene, inclusiv Praga, au solicitat Comisiei să elaboreze o nouă propunere. Comisia a inclus relaxarea normelor privind dronele într-un pachet legislativ mai amplu referitor la siguranța alimentelor și a hranei pentru animale. Conform propunerii, statele membre ar putea autoriza utilizarea dronelor pe scară mai largă, cu condiția ca acestea să nu fie considerate mai riscante decât pulverizarea tradițională de la sol.
Comisia intenționează să elaboreze orientări tehnice, însă Consiliul UE a convenit în mai ca guvernele să primească mai rapid libertatea de a autoriza dronele. Măsura nu a generat opoziția puternică întâlnită în cazul altor componente ale pachetului și nu pare să provoace dispute importante în Parlamentul European înainte de un posibil vot în toamnă. Întregul pachet trebuie adoptat ca un tot unitar, iar președinția irlandeză a Consiliului UE nu a găsit încă o cale clară pentru obținerea unui compromis asupra prevederilor mai controversate. Dacă pachetul va fi respins, modificarea normelor privind dronele riscă să devină din nou victima unei dispute politice mai ample.
