Islanda decide viitorul european: cetățenii își exprimă votul pentru reluarea negocierilor de aderare la UE
Islanda a suspendat negocierile cu Uniunea Europeană în 2013, dar interesul pentru aderarea la Uniune a renăscut pe fondul crizei costului vieții și al provocărilor în materie de securitate. Se înregistrează o actualizare importantă: secțiile de votare din Islanda s-au deschis sâmbătă la ora 09:00 GMT (12:00, ora României) pentru referendum, unde cetățenii vor decide dacă țara ar trebui să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după 13 ani de la suspendarea lor.
Alegătorii islandezi își vor putea exprima votul până la ora 22:00 GMT. Deși Islanda a devenit țară candidată la aderarea la UE în 2009, negocierile au fost suspendate în 2013. Referendumul de sâmbătă nu va decide dacă țara va deveni stat membru al UE, ci dacă vor fi reluate negocierile cu Bruxelles-ul privind aderarea.
Guvernul Islandei a declarat că „dacă și când” se va ajunge la un acord cu Bruxelles în urma unei eventuale reluări a negocierilor, „acordul va fi supus unui al doilea referendum pentru ca poporul islandez să-l accepte sau să-l respingă” în viitor. Prim-ministrul de centru-stânga al țării, Kristrún Frostadóttir, a anunțat în februarie că guvernul său lucrează la pregătirea referendumului, afirmând că Islanda dorește o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni și subliniind valorile democratice comune dintre țara sa și Uniunea Europeană.
Deși Frostadóttir susține reluarea negocierilor de aderare, guvernul său a declarat că referendumul din acest weekend reprezintă „o oportunitate de a remedia” faptul că poporul islandez nu a fost implicat direct în decizia de a iniția negocierile cu UE în 2009. Dacă majoritatea islandezilor vor vota „Nu” sâmbătă, „aceasta va fi decizia poporului… iar guvernul va respecta rezultatul referendumului”, a adăugat administrația de la Reykjavík.
Interesul pentru aderarea la blocul comunitar a fost alimentat de criza costului vieții în Islanda și de provocările de securitate la nivel global, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina. Amenințările lansate la începutul acestui an de președintele SUA, Donald Trump, privind anexarea Groenlandei – un teritoriu autonom danez situat la aproximativ 300 de kilometri de Islanda – au contribuit, de asemenea, la un interes reînnoit pentru consolidarea relațiilor cu aliații europeni.
Conform datelor sondajelor, 51,3% dintre respondenți au declarat că susțin reluarea negocierilor de aderare, în timp ce 48,7% se opun negocierilor. Chiar dacă alegătorii vor opta pentru reluarea negocierilor de aderare cu Bruxelles, drumul Islandei către statutul de stat membru al UE ar putea fi unul îndelungat. Procesul de aderare la blocul comunitar poate dura ani de zile și necesită acordul unanim al statelor membre, precum și reforme economice și judiciare.
Islanda face parte din piața unică europeană și din spațiul Schengen de liberă circulație fără pașaport și îndeplinește deja multe dintre obligațiile impuse statelor membre ale UE. Ministerul Afacerilor Externe al țării estimează că negocierile de aderare, dacă vor fi reluate, ar putea fi finalizate în doar doi ani.
