ANI dezvăluie numărul celor care își vor pierde funcțiile în urma aplicării legii integrității prin amendamentul Fritz
Un număr de 55 de aleși locali, funcționari și alte persoane care ocupă funcții publice își vor pierde mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Legii ANI. Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că aceștia continuă să ocupe funcții publice, deși în cazul lor au fost constatate definitiv incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate, iar interdicția de trei ani nu a expirat.
Printre cei vizați se află zece primari, 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale, precum și 13 funcționari publici. ANI va începe procedurile pentru aplicarea efectivă a Legii nr. 180/2026 și va verifica dacă persoanele aflate sub interdicție și-au părăsit în mod real funcțiile. Potrivit normelor tranzitorii, mandatele sau funcțiile acestora încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Noua reglementare schimbă modul în care sunt aplicate consecințele incidentelor de integritate. Până acum, în cazurile de conflict de interese, sancțiunile financiare aplicate persoanelor evaluate aveau valori cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei. Cu noul mecanism, consecințele nu se mai limitează la plata unei amenzi, ci pot duce efectiv la încetarea mandatului, funcției sau demnității publice.
„Noua abordare mută astfel accentul de la sancțiuni pecuniare cu o valoare modică și cu un impact limitat către asigurarea efectivității normelor de integritate: o interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, a transmis ANI.
Cine sunt cele 55 de persoane identificate
ANI nu a făcut publice numele celor 55 de persoane, ci doar categoriile de funcții pe care acestea le ocupă. Este vorba despre:
- 10 primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune;
- 17 consilieri locali și consilieri județeni;
- nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale;
- 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere;
- șase persoane care dețin alte funcții.
Agenția a subliniat că, în toate aceste cazuri, au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate, însă persoanele respective continuă să ocupe funcții ori demnități publice. Noile prevederi se aplică persoanelor pentru care incidentul de integritate a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 și în cazul cărora nu s-a împlinit perioada de interdicție de trei ani.
Conform legislației, funcția, demnitatea publică ori mandatul acestor persoane „le încetează de drept la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Aceasta înseamnă că persoana vizată nu mai poate continua să își exercite mandatul sau funcția aflată sub incidența interdicției. Instituția sau autoritatea competentă trebuie să constate încetarea și să aplice prevederile legii.
Verificări și sancțiuni
Agenția a anunțat că va urmări modul în care instituțiile pun în aplicare încetarea mandatelor și funcțiilor. Verificările nu se vor baza doar pe răspunsurile transmise de instituții, ci vor include și verificări la fața locului pentru a stabili dacă persoana vizată a părăsit efectiv funcția și dacă interdicția este respectată.
„Agenția va verifica dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, și dacă interdicția este respectată”, se arată în comunicat. Nerespectarea perioadei de interdicție, care poate ajunge până la trei ani, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. De asemenea, persoanele care au obligația de a constata încetarea unei funcții publice, dar nu fac acest lucru, riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
„O interdicție definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidență. Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrității cu mecanisme esențiale care ar fi trebuit să existe încă de la înființarea Agenției Naționale de Integritate”, a subliniat instituția. Integritatea nu poate fi redusă la o sancțiune pecuniară cu impact limitat, iar o interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale.
