Impactul crizei politice asupra reformelor PNRR
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene, după ce ultima criză politică a blocat adoptarea legilor necesare reformării salariilor din sectorul public și a companiilor de stat care înregistrează pierderi. Comisia Europeană a stabilit termenul limită de 31 august pentru implementarea reformelor legate de fondurile de redresare post-pandemică, disponibile doar până la sfârșitul acestui an.
Social-democrații din România s-au opus proiectelor de lege și s-au retras din coaliția de guvernare în luna mai, ceea ce a dus la un impas în numirea unui nou prim-ministru. Siegfried Mureșan, candidatul preferat al centrului-dreapta pentru funcția de prim-ministru, a numit această situație un „test al adevărului politic” cu privire la angajamentul României de a reforma sectorul public. El a declarat că reforma legii salariilor din sectorul public ar corecta inegalitățile, ar reduce privilegiile politice și ar debloca cele 770 de milioane de euro necesare.
PSD a argumentat că reformele erau prea austere și că prim-ministrul Ilie Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai avantajos cu Comisia Europeană. Reformele vizau rețelele de clientelism care au susținut influența PSD în administrația publică și în întreprinderile de stat, unde locurile de muncă și subvențiile sunt încă o monedă de schimb politică, la 37 de ani de la căderea comunismului.
Întreprinderile de stat din România sunt ineficiente și acumulate cu datorii de miliarde de euro, cea mai mare dintre ele fiind CFR, operatorul feroviar de stat, care se așteaptă să înregistreze pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro în acest an. Datoria CFR la sfârșitul anului 2025 se va ridica la peste 430 de milioane de euro.
Vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu a declarat că menținerea status quo-ului în aceste companii a creat „găuri negre” pentru economia României. Salariile din sectorul public consumă anual aproximativ 30 de miliarde de euro, iar sindicatele continuă să facă presiuni pentru majorări nesustenabile, în contextul în care deficitul bugetar a atins aproape 8% din PIB anul trecut.
Agențiile de rating monitorizează cu atenție situația, datoria suverană a României fiind la un nivel deasupra categoriei „junk”. Kamil Całus, analist la centrul de studii OSW din Varșovia, a subliniat că criza politică se desfășoară pe fondul unor crize suprapuse, inclusiv tensiunile economice și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina.
Relațiile dintre PSD și centrul-dreapta s-au deteriorat, iar niciuna dintre părți nu este dispusă să reînvie vechea coaliție, conducând la un impas parlamentar. Președintele Nicușor Dan a declarat că va numi un nou prim-ministru doar dacă acesta va avea suficiente voturi pentru a trece de votul de încredere.
Analistii consideră că ar fi dificil să se organizeze alegeri anticipate, iar cel mai probabil rezultat va fi un guvern de minoritate sau o majoritate fragilă. Dan își exprimă reticența de a organiza alegeri anticipate, având în vedere că partidul de extremă dreapta AUR înregistrează un sprijin electoral semnificativ. Hunor Kelemen, președintele UDMR, a menționat că un guvern condus de AUR ar putea deveni inevitabil, având în vedere că sprijinul acestui partid este în continuă creștere.
