Pîslaru acuză PSD pentru întârzierile din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că PSD poartă „aproape integral” responsabilitatea pentru întârzierile reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că social-democrații „se prezintă ca salvatori”, deși au votat măsurile pe care le contestă acum. Adoptarea acestor reforme este crucială pentru ca România să primească fondurile europene, iar din cauza neîndeplinirii angajamentelor, țara riscă să piardă aproximativ 870 de milioane de euro din granturi, dintre care 770 de milioane sunt legate de neadoptarea legii salarizării unitare.
Declarațiile lui Pîslaru vin la o zi după încheierea oficială a perioadei de implementare a PNRR. Ministrul a estimat că România va închide programul cu o rată de absorbție de 90,58% din granturile disponibile și de peste 97% din componenta de împrumuturi. Pîslaru a subliniat că PNRR a avut un parcurs dificil din cauza incapacității unor partide, în special a PSD, de a înțelege importanța reformelor necesare pentru România.
Ministrul a menționat reformele privind pensiile speciale și reducerea deficitului bugetar, care erau condiții asumate de România pentru a primi fondurile din PNRR. Pîslaru a afirmat că PSD contestă acum măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului, deși social-democrații le-au susținut când erau la guvernare.
„Vă readuc aminte discuțiile legate de redresarea deficitului bugetar. La vremea respectivă, s-a insistat prea puțin pe faptul că acele măsuri făceau parte din jaloanele din PNRR. PSD contestă acum măsurile, uitând că atunci le-a votat cu două mâini și că acestea erau esențiale pentru obținerea fondurilor europene”, a spus Pîslaru.
Pîslaru a avertizat că cea mai mare problemă rămâne neadoptarea legii salarizării unitare, reformă de care depind 770 de milioane de euro din fondurile nerambursabile. Alte aproximativ 50 de milioane de euro sunt puse sub semnul întrebării din cauza deciziei Guvernului de a nu închide toate capacitățile energetice prevăzute în calendarul de decarbonizare.
Ministrul a anunțat că urmează să discute cu reprezentanții SG REFORM din cadrul Comisiei Europene despre legea salarizării și decarbonizare. De asemenea, Pîslaru a menționat că, în iunie 2025, când Guvernul Bolojan a preluat administrarea planului, PNRR era blocat, iar valoarea proiectelor contractate ajunsese la aproximativ 47 de miliarde de euro, în condițiile în care programul avea o valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro.
În concluzie, ministrul a subliniat că, din 2021 până în 2025, guvernele anterioare nu au realizat reformele necesare și nu au început sau finalizat o parte din investiții conform graficului stabilit în PNRR. România a pornit în 2021 cu un plan ce prevedea granturi de 14,24 miliarde de euro și împrumuturi de 14,94 miliarde de euro, iar forma finală a PNRR cuprinde 13,57 miliarde de euro din fonduri nerambursabile și 6,54 miliarde de euro din împrumuturi.
