Părerea românilor despre implementarea uniformelor școlare obligatorii
O cercetare sociologică recentă a evidențiat percepția românilor referitoare la introducerea uniformelor școlare obligatorii și la pregătirea unităților de învățământ pentru noul an școlar. Conform datelor, 77% dintre respondenți consideră că uniformele școlare ar contribui semnificativ la reducerea discriminării între elevi.
Nivelul de pregătire al școlilor
Referitor la pregătirea școlilor din România, 45,3% dintre participanții la sondaj consideră că acestea sunt foarte bine sau destul de bine pregătite pentru începerea anului școlar (8% foarte bine pregătite și 37,3% destul de bine pregătite). În contrast, 45,5% apreciază că unitățile de învățământ sunt slab pregătite (25,4% destul de slab pregătite și 20,1% foarte slab pregătite). De asemenea, 8,5% dintre respondenți nu știu sau nu pot aprecia situația, iar 0,7% nu au răspuns.
Printre cei care consideră că școlile sunt bine pregătite se numără votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, locuitorii din mediul urban mare și angajații din sectorul public. În contrast, votanții USR, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, locuitorii din București și din mediul urban mic, precum și angajații din sectorul privat, sunt mai predispuși să considere că școlile sunt slab pregătite.
Percepția asupra uniformei școlare
În ceea ce privește uniforma școlară, 77% dintre respondenți susțin că introducerea acesteia ar reduce discriminarea între elevi într-o măsură semnificativă (52,9% în foarte mare măsură și 24,1% în destul de mare măsură). Pe de altă parte, 20,6% dintre respondenți se opun acestei măsuri (8,1% în destul de mică măsură și 12,5% în foarte mică măsură sau deloc). Non-răspunsurile reprezintă 2,4% din total.
Persoanele care apreciază că uniforma școlară ar diminua discriminarea într-o proporție mai mare includ votanții PSD și AUR, femeile, persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste, cei cu educație primară și angajații la stat. De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu nivel de educație primară sau medie, locuitorii din mediul urban mare și angajații la stat sunt mai predispuși să considere că uniforma nu ar reduce discriminarea.
Metodologie
Datele au fost colectate în perioada 1-7 septembrie 2026, utilizând metoda interviului prin chestionar. Cercetarea s-a desfășurat prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu un volum al eșantionului de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
